|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Din lumea celor nevăzuÈ›i
■ O clipă de intruziune
■ neînsemnat, aproape invizibil, stinghereai într-un colÈ› al muzeului de vise pierdute
■ Osana! Milostiv Fii-ne celor cu pohta în gât
■ domnu’ pal
■ am ÅŸi eu un if
■ Baladă de plută pe margine de flux
■ iarna de carne
■ Singurătate
■ nu pot respira
■ ESTE POETICUL O CALE DE CUNOAÅžTERE ÅžI ACÅ¢IUNE? – COMENTARII LA HEIDEGGER
■ supradoză de nimic
■ Sonet (CCCLXI)
■ noaptea dintre amintiri
■ ​zolman locker privindu-se în sena 20 de zile mai târziu
■ Scrisoare către Bob Dylan
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Mihu poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de adrian rentea [adi.rentea ]
2014-02-20
| |
Un glas divin îmi șoptește în noapte:
Tot ceea ce suntem e praf în vânt
Nimic nu durează, efemere-s toate,
Toate câte vezi între cer și pământ.
Șoaptele-și însoțea cu săruturi caste,
Valuri ne mângâiau stârnite de vânt.
În noapte plaja și marea erau albastre
Și părea că suntem doar noi pe pământ.
De atunci, când privesc către mare,
Când valurile se lasă legănate de vânt,
Rana veche se redeschide și-mi pare
Că sunt de-o veșnicie pe acest pământ.
|
|
|
|