Uneori,
mă trezesc cu noaptea-n cap,
tras în piept de mâinile care
îmi aprind o țigară și atunci,
mă ridic din pat și mă îmbrac
în pielea celui aflat în
poziție intermediară,
deschid geamul, să intre
vântul și să iasă fumul,
termin de scris în gând
un poem și vocea din umbră
începe să îi dea glas;
câinii aplaudă, oamenii latră,
iar intermediarul cântă din
corzile lui pentru sine
aceeași melodie de peste ani
la o chitară dezacordată.


13.07.2014;
18:37