scările s-ar descompune la intrarea în vitrina cu dulciuri
animalul ar descrește până la începutul coliviei
și lumea nu o să ne mai privească niciodată
cum murim
prin gaura cheii

vom spăla urmele de marmură sprijinită în culoarea negru
cuvintele fosforescente se vor alunga singure
din mijlocul lucrurilor
imediat după scripturi
când turnurile își dezvăluie gâturile neconstruite
din zâmbete ușuratice

din tot acest alai
numai tu vei îmbrăca frica rămasă în ochiul animalului
numai tu ai să te lași umblată până la umăr
frumos de proaspătă
jivină