agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-01-28 | | Lumea ieșea, în mase, din biserică, toți, în mod ciudat, prieteni unul cu altul. Mama ei de sfântă liturghie, cum știe ea să împrietenească pe toți, chiar și pe aceia care se urăsc între ei, în mod normal ! Și bătrâneii, mergând cu ritmul : un pas pe anotimp, acum, cuprinși de minunile cerești, se alergau unul pe altul pentru un kilogram de apă cu busuioc plutind prin ea. Un băiețandru, cu ochi temători, dar impulsivitate a gestului, stătea într-un colț , așa, mai spre ieșire, și zicea cu glas doborât oricui: Pssst ! Am niște credință. Vrei? Un nene i-a dat cu șutul, strigând în gura mare: Măi derbedeule, vii în sfânta biserică să ne vinzi nouă credință? O doamnă, mai amabilă, cu două-trei lumânărele în mână, i-a răspuns, totuși, pe un ton mai calm : ce să fac,băiete , cu credința asta? Dumnezeu asista la toate astea, și, puțin obosit, puțin contrariat, și-a zis, cât pentru sine : Îi înțeleg. Credința e scumpă ; venitul la biserică, în mase, e gratis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate