nu am știut prea bine la 20 de ani ce trebuia să fac
și timpul îmi trecea pe lângă omoplați
ca mingile de bowling/ eroarea infantilă
era el – tânărul cu mulți butoni din aur
ingenuu colecționar de trupuri
cu votcă multă/ flirturi de duzină
în pauze de seminarii/ ore pline
eu eram „fata bună” „așa de treabă” „șefa noastră” la LRC
purtam conștiincios la spate părul strâns ca într-un ștreang
nu îi dădusem încă drumul ei, femeii
o răstigneam în nesfârșit prizonierat
și nu-mi păsa

ce dacă nu am știut exact ce trebuia la 20 de ani să spun
că la 30 am luat-o iarăși de la capăt
.........................................................................

ce dacă azi e-o iarnă găurită
și fulgii cad ermetic
în buzunarele cui?
împodobim imaginar un brad
aducem și prinoase mutilate
ne simulăm intimitatea în văzul tuturor
trăim instinctual
doar pe moment
așa de formă
ne facem că avem o sărbătoare
umblăm desculți de soare și de Dumnezeu
purtăm pistoale-n loc de inimi
răceli în ceafă multe

acopăr timpul ăsta-al nimănui și-l înfiez
sunt mamă bună

de dimineață cașcavalul are gust cauciucat
îl mestec sârguincios ca pe-o otravă bună
te văd pe tine – celălalt – în rându-ntâi de lojă artistocrată
purtând cravată și depaaaaaaarte că te pierd
și-mi spun ce dacă azi eu te confund cu tânărul acela cu sclipitori butoni
nu e nimic bizar se-ntâmplă adesea atât de mult unii cu alții să mai și aducem