nu port vre-o mască și nu mă prefac
când iubesc viața așa cum este ea
strădanie să-i fiu lui Dumnezeu pe plac
șlefuind credința ca pe o peruzea.

țes în conștiință visele îndrăznețe
împregnate cu stele cu mândre aurore
ascund în poeme nedorita tristețe
dau legilor naturii sentimente sonore.

pe aripi de vânt ridic mari gânduri
să le poarte spre ample curcubee
le-am așezat cuminte rânduri rânduri
și le-am lăsat în grija maicii Dumnezee.

între mine și cerul senin nu sunt ziduri
nimic nu mă oprește să fiu o epopee.