și fără nici un miez din vreo morală
pe cer în noapte poezii dansează
și floare de lumină desenează
în toate luna, pace siderală.

insomniaci visări în foi plantează,
dar plini de o tăcere literală,
lipsiți de o tulpină vertebrală
zadar deasupra vorbei lor planează.

poeme în cerneluri lungi, de raze
natura zămislește-n toiul tinei
și trupul rațiunii e în staze.

de vii și clipa sărbătoare-n tine-i
se-mbie sus de alte ipostaze,
coboară roua-n șoaptele cortinei.