O să vă-nece pustiul vostru lung
în care vă treziți și vă ia somnul
Pământ de umbre fără de stăpân
hălăduiți bezmetici cum dă Domnul

Ce lut secătuit, mirositor
vă-ncheagă cu-o anapoda tocmeală
De v-a stricat dumnezeiescul rost
să moșteniți aproape-aceeași boală

Copii orfani, părinți îndoliați
femei, nici măritate-nici fecioare
Pământuri sterpe și copaci uciși...
planeta vi se surpă la picioare!

Iubirea-n voi e ca un mugur sterp
golit de sens a devenit "acasă",
Mă înspăimântă ziua în care-am să mă-ntorc
să vă adun țărâna leșioasă!