la un moment dat tăceam
în realități diferite
tu te aflai la apogeul dilemei de-a fi
a dilemei de-a mi te da

eu desfrunzeam singurătatea în cuvinte
impare
înfricoșat
de materie, de întunericul
de după tine

ideile noastre se înălțau
într-un vârtej diferit de emoții
două trăiri din sensuri opuse
contrazicându-se,
amestecându-se

două argumente neclare
două esențe antagonice
două viori pe tonuri
prea înalte
o tornadă pe moarte
una pe cer

umbrele noastre dansau despuiate
în jurul lumii
una pe arginți
una pe nimic,
sfătuindu-se în șoaptă
care să plece
care să mai rămână