În ultima vreme mă rog des
Ca și când aș fi trăit până acum în pană de viață
Ca și când învăț să mă scutur de podoabă în durere, să aflu particula învierii
Stau și rog și mă rog să mă caut și stau pe genunchi
Culeg câte-o curea și mă strâng de cuvinte să le scot din minte, din urechi, de peste piele
Ori n-am știut, ori n-am simțit, ori n-am avut nevoi
De curând mi-au plesnit așteptările în găuri de ceață
S-au dus pe nori din care uneori îmi mai fac cu ochiul
Aș vrea să spun că dacă doar mă rog, acum e bine și apar curcubee