unor pagini
în voia vântului
întoarcerea
stoluri în V spre apus
înălțându-mi privirea

cerul tivit cu
albastru în dreptul
ferestrei zilnic
chipul tău conturat
de mâini nevăzute

pentru tine
ridic catedrale
de liniști
fără ziduri respir
bătându-mi în geam

în anotimpul
ploilor fără sfârșit
aprind stelelor
cuvintelor nespuse
printre rânduri

tunet în noapte
în mijlocul furtunii
nimeni eu singur
recitind o poveste
din cea mai ...veche carte