agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-29 | |
fiecare bărbat are o londră un amsterdam unde își propune să ajungă înainte de 30
fiecare femeie are o pereche de bascheți converse un mini cooper sau un bărbat cu o londră un amsterdam despre anglia nu știi prea multe îți place travis lady d iar vremea e lăptoasă de parcă toată anglia ar fi o frunză pe care un melc mare - ai putea foarte bine să-l numești dumnezeul melcilor - se tîrăște lăsînd urme de mucus bun stai în aeroport ți-e rușine cum ești îmbrăcat prima dată te înghite forfota simți că te duci la fund ca iona în șunca balenei a doua oară te înghite avalanșa de gînduri țeasta e pe cale să devină un traseu montan închis circulației pe timp de plecare probabil la capătul celălalt n-ai să găsești nicio pancartă cu numele tău va trebui să dai din coate ori cineva invizibil să strige push iar aeroportul să te împingă afară ca o mamă de prea mult timp în travaliu probabil vei locui într-o cameră la o casă mai veche- uite-așa se duc două sute de lire sterline o să ai vecini doi pictori francezi care îți vor zîmbi mai tot timpul și asta nu pentru că sunt bucuroși să te vadă ci pentru că nu știu să vorbească altfel înainte de toate de panourile pe care se succed cursele de rătăcirea firească prin terminale de panica ce te cuprinde ca sirena orașului de huruitul geamantanelor de miile de voci care te fac să crezi că toți știu ce gîndești de bîzîitul aparatului de aer condiționat înainte de toate acestea ai mai vrea s-o mai strîngi o dată în brațe pe bunica să-ți pui în geamantan toate lucrurile care au contat să promiți tuturor că le vei aduce cîte ceva dacă te vei întoarce să mai cînți o dată în cor să mai faci o dată dragoste pe canapeaua ta vișinie dar bunica nu mai are demult brațe ai strîns-o demult și brațele ei s-au fărîmițat ca o cretă în geamantan nu încap prietenii castanele stadionul și locurile prin care umblai se lasă liniștea frigul luciditatea atunci îți dai seama că ești atît de singur încît nici măcar vocea nu ți-o mai auzi ești atît de mic încît ai putea fi prima particulă din care au evoluat celelalte forme de viață
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate