În cerul auriu bate ceas tomnatic
Ploi din depărtare se adună
Norii se îmbracă-n apus roșiatic,
Timpul ăsta aduce furtună.

Am mâinile calde, nici măcar nu tresar.
La noi e miros de mere coapte.
Ne iubim ca-ntr-un vis, și făr s-avem habar,
O să plouă în cer astă noapte.

Ce drum frumos în doi, ce toamne naive!
Furtunile-s ascunse pe-undeva…
În focul aprins, iubirea ne presimte –
Mă plănuiești mireasă, nu-i așa?