stau şi gândesc
cum pot să fiu fără să fiu atras de tine?
să-ţi scriu? să te privesc? să-ţi cânt?
şi până când?

plâng corzile femeii-liră
şi plâng şi eu
o lacrimă se scurge în pământ
pot fi doar vântul ce iubeşte
necuvântător

pot fi doar ceea ce nu poate fi mai greu de-atât
un nor plutind între miracol
şi deznodământ

închipuirea unui trist artist ce mi te ţine-n braţe
rugându-se la zeul crud să nu mai fie un Orfeu
şi tu să nu mai fii un fum
Euridice

închipuirea unui sfânt
rugându-se la Dumnezeu să fie Om
să te iubească şi să îţi moară molcom
la picioare

plâng corzile femeii-liră şi mă doare
de fiecare dată plâng şi eu

între pământ şi cer
destinul nostru
curcubeu