agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 779 .



Violoncel
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [psangeljg ]

2008-01-11  |     | 



Violoncel




Tacere. Mi se pare ca nu aud bine. Da. Dau din palme.
Le aud tare, cum se lovesc una de alta, le simt si le aud
Doar pe ele. Doar pe mine. Acum m-am convins. Ma opresc.
Liniste… Da, liniste.



Sunt imbracat frumos, intr-un costum negru usor alungit in spate.
Am mai vazut prin filme d’astea. Si odata, cand am fost la un concert.
eu sus, acolo, imbracat ca un barosan
La patru ace.
stiam o groaza de cuvinte noi: andante, allegro, non troppo,
Si erau atatea fete frumoase.
Stateau ca niste papusi in rochiile lor bine spalate, apretate
Aveau ochii curati si veseli,
Ca mine uneori dimineata.
In timp ce eu ma indoiam de la mijloc privind speriat
Ce mi-a venit sa ma aplec, sa ma intorc
Sa ma uit in jos, erau niste barbosi cu tot felul de instrumente
Se uitau spre mine. Eu le-am zambit si ma gandeam
La ce urmeaza sa se intample mai departe,
O sa asteptam asa eu cocotat acolo, ei jos si ceilalti in sala
O sa stam sa ne uitam unii la altii sa ni se faca foame si sete?
In jurul unui instrument ca o vioara mare
Statea incolacita o visatoare
Era o specia rara, rochita apretata ca a fetelor din sala
Parul ei insa ma facea sa ma clatin
Mainile si picioarele ei incolacite pe lemnul rosu
Asteptand…
Privirea aia a ei se impletea asa de bine cu mine
Ma miram cum de nu ii putrezeste lemnul ala intre picioare
Era un pic plictisita, si mi-am zis sa-i dau drumul.

[Incepe muzica]

Imi miscam mainile dracu’ stie
Ce intelegea fiecare
Cantau ei acolo fiecare pe limba lor, privindu-se mirati
Doar mana ei mangaia mana mea asta faceam de fapt noi doi
Noi doi.
Aici vroiam sa ajung.

Stop. M-am oprit. Au incremenit toti. S-a oprit toata goana asta.
S-a oprit tot.
Aplauze. Sala e in picioare. Ea si eu stam un pic aplecati.
Mai tarziu, o sa o astept sa iasa in noapte,
O sa ma ofer sa-i duc eu instrumentul
Stiu ca o sa-mi zambeasca mimand caraghioasa miscarile mele de mai deveme
O sa se codeasca
O sa ma intrebe ce facultate am terminat
Daca am avut note bune
O sa-mi zica poate ca sunt baiat simpatic
Si dupa toata chicoteala asta o sa ma-ntrebe daca nu vreau o cafea.
Eu o sa mint ca da, desi nu beau,
Doar sa urcam impreuna la ea.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!