Ianuarie – torturi de frig. În noapte,
Răstălmăcit de umbre, prin fereastră,
(Ca zeii-americani sculptați pe creastă)
Un chip vetust se-acoperă cu lapte.

Îngheață lent în jur tăcerea vastă,
În semineu melancolia-i coaptă,
Iar lupii-aduc, din alt tărâm, în soaptă,
Pe calea lunii, negura albastră.

Un basm de plumb îmi picură în pleoapă
Căldura verii ce-a trecut – visez
O plajă-ntinsă, cer senin, o apă,

Frumoase cafenii și un obez
Servind coctailuri de fructe. Crapă
De ziua. Încă-i iarnă. Hibernez.

16 II 2008