Am ținut ascunsă în mine
într-o rochie galbenă
dansatoarea

oh,acoperișuri de onix
în zafirul cu adieri concentrice-
acolo-i Tel Aviv !

zvâcnesc din tăcere
țipând sălbatic,
într-un nou albastru
încercându-mi rotirea

în casa ta
tu-mi tragi
tălpile imperfecte

ne vom auzi luminile
depărtările, religiile
compunându-ne un întreg

ce-mi va rămâne prin trup
prin suflet
dintro atingere cu gust de tine
nu știu

oricum aș scrijeli
gongul dansând
să-mi las urma
îmbrâncită de pescăruși
ca un ultim privilegiu
acordat mie.