agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-27 | |
și acest decor nu e altfel decât cel de atunci
care te face să aluneci în taine și să vezi încă o dată privirea lor sfidătoare să te pierzi iar în confuzie și să cazi în tulburare proces necesar, inevitabil - consimțirea & oricât ți-ar păsa să vrei într-adevăr o figură compătimitoare, lor nu le va păsa decât atunci când vor ști că au ceva de câștigat din tot acest tobogan al tatonării de câte ori disperarea nevindecării nu te face să te simți pierdut, orice ai face și oricum ai face, se trage o linie între tine și ceilalți nu ne mai balansăm împreună în acest dans al cedării și al oboselii unei aparențe recunoscătoare; ce vezi e realitate și nu începutul unui delir ce e mai simplu decât a crea o minciună liniștită și atent meșteșugită când adevărul s-a pierdut înainte să fi apucat a fi spus & să te culegi din fiecare vorbă spusă cândva, ăsta da puzzle! acum cu greu ne dăm seama că lumea rămâne închisă tocmai când ea ne-a primit cu brațele ei larg deschise și din toată amețeala și acest du-te vino nu se naște decât un cerc strâns al remușcărilor nu e mai chinuitor să suferi singur decât a vedea suferința pe chipurile oamenilor aici nu-i salon de coafură unde ne putem fabrica o nouă față pentru ziua de mâine, aici e ticăloasa prăpastie în care ierburile orientale te trezesc la realitate delirul și disperarea te îmbrățișează cu o mireasmă pură, suavă & un nou compromis te propulsează într-o altă cursă, periculoasă prostia ca păcat e darul distrugerii, nicicând nu ai fi dispus să urci o treaptă superioară și tot te trezești căzând într-o realitate coruptă, compușii chimici din tine sfârâie pe grătarul unor suspine negrăite a vorbi sau a tăcea, a trăi sau a muri printr-o încercare idioată de a trezi omul din tine îmi imaginez fără vreun sens căderea mea & gândul la nenorocirea ce va urma nu mai îngrozește ne trezim jucând într-un film mut în care banda pare a nu se mai termina e un fir de tăiat ca o declarație nicicând consemnată în vreun dosar ne împachetăm unul pe altul și ne purtăm crucea enormă, indiferentă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate