O ploaie de speranțe
Ce formează
Un curcubeu
De idealuri
Ce se pierd,
Atunci când lumina moare

Cred fără încetare
În abstinenșa durerii
De ați rănii sufletul
Debusolat de un scâncet al inimii,

Nu vreau un suflet steril
Care nu e capabil să producă sentimente,
Ce asdesea este înecat
În fericirea muribundă.

Dacă nu ar fi conștiința
Atunci la fiecare vis
Pierdut in abis
Spulberat de realiate,

Spiritul ar cădea
Într-o comă profundă
Ce îți inundă
Inima cu gânduri suicide
Sentimentele devenind insipide,