pe diavol! bătrâneee
blestem și mă tem
c-a putrezit în noi
iisus mânjit în floare
cum altfel se-nțelege
mândria ce ne poartă
pierduți între cuvinte
mercurul unei inimi
străpunse de răcoare

înfig în dinți cartela
unei intrări în scară
dar liftul n-are ușă
butoanele-s prea sus
miroase a mâncare
și a tămâie holul
probabil că amorul
iar ne-mplinit s-a dus

nu vreau, mumă, vin…
nu vreau nici colivă
va veni o zi când toate acestea
fi-mi-or împotrivă