diminețile acelea compromițătoare
cînd mi se răceau palmele pe geam
și tu în mijlocul așternutului încercai
mișcarea ucigătoare a furnicii
și fetița aceea ce-și arunca păpușile pe fereastră
legate cu o sfoară de gleznă ca să le poată
trage înapoi cînd se va simți iarăși singură
o priveam și rîdeam atunci
întreg spațiul părea creat anume pentru a proteja o linie
o biată frică a copilului dus la vrăjitoare
cu prunul din fața casei desenat pe obraz
diminețile acelea compromițătoare cînd mă trezeam
cu capul pe mîinile celui din fotografie
cînd cuvintelor nu le mai corespundea nimic din jur

scriam pe unghii și așteptam să crească.