agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-26 | | Stiu,nu ma iubesti, Nici n-ai cum Sunt doar un orb Ce fosneste lumina, condamnat sa muste Din bucati de umbre Si vise ascunse in pasari fara aripi, intr-o sigura plasa Tesuta peste mine- Un păianjen al lumilor ascunse; Am mainile reci, Si totusi ma incapatanez Sa mai trag un fum Dintr-o tigara Ce mi-aduce aminte de tine, De sunetul dintilor atinsi In timpul sarutului Peste hotarul fragil al neatingerilor… Ma voi ascunde, Printre degetele subtiri ale orelor Pe treptele gesturilor absente, Vinovat De a fi incercat Sa sporesc lumina, Sperand ca voi putea Sa hranesc Sufletul tau Cu ceea ce eu Simteam; Voi incerca sa ascund Orice ochi ce-ncearca sa tradeze Intr-o masca a dorintelor ascunse, Vom ramane Ceea ce poate ar fi trebuit Sa fim, insa n-am sa regret nimic Din clipele Cand incercam sa refacem Universuri de gesturi Pe-alei de soapte nocturne, Prin care nu stiu Daca voi mai trece curand; Am sa musc din tacere Ca un sarpe las ce se perde prin pietre Caci n-am sa-ti mai raspund La intrebari Ce nu vor schimba cu nimic Ceea ce simtim unul pentru celalalt; Stiu,poate,te iubesc, Cum te-au iubit mai toti Intr-o perversa lume A iubirilor de-o noapte, In care multi cred Ca totul se cumpara Ca la o bursa a sufletelor noastre- N-am sa patez cu nimic Tot ce-ai spus, Dar n-am sa stiu poate niciodata Ce simteai pentru mine Si de ce nu putem Rupe-mpreuna O bucata de aer Ce mai poarta-n ea iubire; mi-e teama ca n-ai sa ma-ntelegi, caci nu vreau sa te pierd desi poate ma voi intrista uitandu-ma la tine, la buzele tale pe care tot am sa le beau pe furis intr-un pacat al privirilor ascunse. mi-e frig, caci ninge peste mine cu dimineti dintr-o clipa trecuta… fumez ascunzandu-mi gandurile in fum incercand sa ma prefac ca nu simt nimic ca nu mai cred ca buzele si ochii tai sunt un vers, si ma pierd intr-o esenta a clipelor prezente adormind tacut, respirand acelasi aer ce-l ducea in zbor pielea ta… mi-e somn sunt totusi trist iubesc respir exist …vis
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate