Copil sărac...și trist..și necăjit..
Te văd pe-un ochi de geam încețoșat
Și-aș vrea din cămăruță să te strig,
Dar nu m-auzi, ești prea îndepărtat.


Ești, încă crud, șoferul vieții tale.
Conduci printre nevoi pe contrasens
Și-oricât vreuna te-ar lovi de tare
Þii drumul tău, mereu același sens.


Doar ochii-ți sunt mai limpezi! Strălucesc...
De-atâta plâns, de-atât oftat și dor,
Și-n sufletul tău mare se găsesc
Virtuțile unui întreg popor.


Hăinuța de pe tine se destramă
Și mâinile-ți sunt aspre de la trudă,
În gândul tău un chip de înger-mamă
Plângând, fruntea murdară ți-o sărută.


Și ochii-ți plâng din nou lacrimi de dor,
Le stergi ușor și-apoi privești spre cer,
Îi spui mămicii tale "somn ușor!"
Și te întorci la munca de șofer...