Plouă în aproapele meu
surd și uitat de întristare,
pașii goliți de înserare
decojesc frunze tocmi pe burta
gravidă a unui veșnic deces.
Și azi a mai murit o zi
cu inima pitulată
peste tabloul unui copac.
Îngerii traversează
coloanele de ceață ale dimineții.
Plouă, frunzele decojesc
sărat tălpile unei dimineți
și astăzi s-a născut o zi.