|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
![Textele Recomandate sunt alese de editorii acestui site şi sunt considerate cele mai bune creaţii postate recent. .](/images/home/help.gif) Texte Recomandate
■ poemul bețivului care bea pahar după pahar ca să facă luna să dispară
■ Jamais vu
■ cândva
■ Pleoapa ca prezervativ
■ când totul părea mai viu decât viul,
■ so call it love
■ Sonet fără nici o legătură cu faptul că azi împlinesc 43 de ani
■ cântec naiv
■ noi, oamenii
■ Pașadine în vers alb (73)
■ ecouri
■ concordie
■ a fost Mihai aici
■ ăștia care nu au murit, bătrâne nichita, îmbătrânim la fiecare aniversare a ta
■ nunc dimittis
■ atunci când casa goală e o femeie care renunță lasciv la haine
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
![forum](/images/home/bbb.gif)
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
omul poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Costel Stancu [Costibulus ]
2007-02-10
| |
Se întoarce omul în sine
și nu se mai regăsește,
ca într-o galerie cu oglinzile sparte.
Își pune repede o mască
pentru ca apoi să deplîngă,
în singurătate, smulgerea ei.
O construcție neterminată - omul.
O piatră care tremură.
Se mai văd și acum schelele
abandonate
așa cum le-a lăsat Ziditorul.
Trece timpul, cu ochi mari, de hoț.
|
|
|
|