agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 21944 .



Trei, Doamne, si toti trei!
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [George_Cosbuc ]

2002-12-06  |     |  Înscris în bibliotecă de Dani Craulu



Avea si dansul trei feciori
Si i-au plecat toti trei deodata
La tabara, sarmanul tata!
Ce griji pe dansul, ce fiori,
Când se gaindea ca-i greu razboiul,
N-ai timp să simti ca mori.

Si luni trecut-au dupa luni -
Si-a fost de veste lumea plina,
Ca steagul turcului se-nchina;
Si mandrii codrului pauni,
Romanii-au ispravit razboiul,
Ca s-au batut nebuni.

Scria-n gazeta ca s-a dat
Porunca să se-ntoarca-n tara
Toti cei plecati de asta vara -
Si rand pe rand veneau în sat
Si ieri si astazi cate unul
Din cei care-au plecat.

Si-ai lui intarziau! Plangand
De drag ca are să-i revada,
Sta ziua-n prag, iesea pe strada
Cu ochii zarea masurand,
Si nu veneau! Si dintr-o vreme
Gemea, batut de-un gând!

Nadejdea calda-n el slabea,
Pe cat crestea de rece gandul.
El a-ntrebat pe toti d-a randul.
Dar nimeni stire nu-i stia.
El pleaca-n urma la cazarma
Să afle ce dorea.

Caprarul vechi îi iese-n prag.
- "Ce-mi face Radu?" el intreaba,
De Radu-i este mai cu graba,
Ca Radu-i cel mai drag.
- "E mort! El a cazut la Plevna
In cel dantai sirag!"

O, bietul om! De mult simtea
Ca Radu-i dus de pe-asta lume,
Dar astazi, când stia anume,
El sta nauc, si nu credea
Să-i moara Radu! Acest lucru
El nu-l intelegea.

Blestem pe tine, brat dusman!
- "Dar George-al nostru cum o duce?"
- "Sub glie, taica, si sub cruce,
Lovit în piept de-un iatagan!"
- "Dar bietul Mircea?" - "Mort si Mircea
Prin vai pe la Smirdan."

El n-a mai zis nici-un cuvant;
Cu fruntea-n piept, ca o statuie,
Ca un Cristos batut în cuie,
Tinea privirile-n pământ,
Parea ca vede dinainte-i
Trei morti intr-un mormant.

Cu pasul slab, cu ochii beti
El a plecat, gemand pe-afara,
Si-mpleticindu-se pe scara,
Chema pe nume pe baieti,
Si se proptea de slab, sarmanul,
Cu mana de pareti.

Nu se simtea de-i mort ori treaz,
N-avea puteri să se simteasca;
El trebuia să s-odihneasca -
Pe-o piatra-n drum sub un zaplaz
S-a pus, inmormantand în palme-i
Slabitul sau obraz.

Si-a stat asa, pierdut si dus.
Era-n amiazi si-n miez de vara
Si soarele-a scazut spre seara;
Si-n urma soarele-a apus,
Iar bietul om sta tot acolo
Ca mort, precum s-a pus.

Treceau barbati, treceau femei,
Si uruiau trasuri pe strada,
Soldati treceau facand parada, -
Si-atunci destept privi la ei
Si-si duse pumnii strans pe tample:
"Trei, Doamne, si toti trei!"

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!