O seara de iarna, cu fulgi mari, unii obraznici alergindu-se prin vazduh, altii melancolici dansind dupa o melodie inginata de vint printre ace de brad.

In spatele ferestrei usor luminate, caldura atmosferei se banuieste chiar fara sa stii. O camera spatioasa, cu mobila putina dar asezata cu gust, o canapea confortabila, rafturi multe cu carti, un balansoar intre fereastra si semineu tine cu grija o carte nedeschisa inca. Pe masa rotunda sint atent asezate tacimuri pentru cina, un buchetel mic de flori albe in jurul luminarii.

Si toate astea, mingiiate de o muzica discreta ca si cum ar fi o vibratie armonioasa a fiecarui obiect aflat aici. Totul a capatat o umbra de mister, se simte deja ca va fi o seara speciala chiar si daca se va sfirsi chiar asa cum imi doresc, sau nu.

De fapt, imi place sa nu pregatesc dinainte sa vina ca o surpriza placuta si la care doar visam, dar in momentul de fata ...uitasem.

Sa dansam putin mai intii in gluma, dupa o cina usoara, o discutie care a deviat usor, cu aluzii fine printre risete vesele, cuvinte, fraze cu doua intelesuri, cu tachinari gingase care ne fac ochii sa sclipeasca la gindul ca...

"Dansam? ... Prinde-ma de mijloc." Vrei sa te apropii, dar eu ma prefac ca te tin la distanta, iti opun usoara rezistenta. Nu insisti, momentan, sa-mi dai de inteles ca imi respecti dorinta si asta ma necajeste usor. Tu stii si surizi putin ironic, vrind sa-mi spui " tu ai vrut asa!" Dar e un joc, stim bine amindoi. Eu 'oftez' resemnata, doar o secunda, pentru ca stiu, simt, nu ne vom opri nicicum aici ... Si nu ne oprim. Incepe alta melodie, mai lenta, ce ne invaluie si fara sa stim trupurile noastre se apropie, ne atingem, tresar ... zimbesc. M-as da inapoi, dar nu mai pot, bratele tale ma string ferm,... de fapt nici nu vreau decit sa imi lipesc incet intregul trup de al tau, sa-mi ascund obrajii la pieptul tau, sa-mi lipesc timpla de umarul tau ascultind inima ta batind. Sa accept cuminte mingierile tale pina cind m-as aprinde ca o betisor de artificii, la inceput aruncind scintei mici. Da, e minunat sa-mi lasi usor un sarut pe par, linga ureche, ca si cum ti-a scapat. Sa ma ridic pa virfuri de placere sa aplec capul sugerind buzelor tale ca soaptele amestecate cu sarutari sint atit de mingiietoare pentru mine...

Mai toarna-mi putin samapnie, doar atit cit sa uit, ce-i de uitat, si sa-mi amintesc mereu aceasta clipa ... Sa-mi imaginez ca sintem singuri pe lume, ca timpul s-a oprit pentru noi lasindu-ne sa pasim dincolo de Univers. Doar muzica sa ne mai aminteasca de unde apartinem...

Saruta-mi buzele arse de caldura ce dogoreste trupurile noastre acum,... saruta-mi ochii sclipind de dorinta,...saruta-mi pielea cu miresme de mare,... saruta-mi sinii infiorati, saruta-mi pintecul cald ... saruta-mi suspinul adinc de placere,...saruta-mi intreaga fiinta, simfonie de culori luminoase, de vibratii ametitoare... saruta ...saruta...saruta...

E greu sa ma mai opresc chiar de as vrea,... dar nu vreau... Iti cuprind capul in miini imi amestec degetele prin parul tau si string de fiecare data cind buzele tale ma ating, sa simti si tu placerea ce-mi stirnesti,... sa stii... sa nu te opresti...

Privesc la camasa ta, la cei citiva nasturi care mai sint inchisi si ma gindesc sa-i desfac incet, unul cite unul, dar...parca nu mai am rabdare...unul...si inca unul... Ochii tai ma privesc nauciti..."de ce oare pierzi timp?" parca ar spune. Am inteles si nu ezit, ii rup dintr-o singura miscare, iar suspinul tau a acoperit zgomotul ... Privesc la pieptul tau puternic si cald, imi rasfir degetele incet ca si cum as atinge clapele unui pian, cu delicatete dar ferm...Simti ??? Te sarut incet, printre mingieri, peste tot,... urmarind partitura din mintea mea ... mai blind, un Adagio tuburator... Ma rotesc putin si imi lipesc spatele de tine, trec usor in spatele tau... coapsele noastre se ating... Continui pirueta si sint acum cu sinii lipiti de spatele tau,... cu pintecul pe mijlocul tau ...

Te sarut pe git, pe ceafa, linga ureche, respirind profund, ... printre soapte ca picaturi de roua ce cad pe firele de iarba, si invalui urechea ta usor cu aerul cald ce-mi iese din piept...iar buzele le apropii incet de locul acela unde lobul urechii se continua pe git...imi ascund acolo sarutari usoare... Imi continui piruteta incet... ca intr-un dans lent si uite, acum sint din nou in fata ta... iti cuprind gitul cu bratele, ...mijlocul cu picioarele dezgolite, ... las capul pe spate zimbind usor... Ghiceste, unde vreau sa ma saruti,...pe buze, pe barbie, pe git, pe sini? ... De fapt vreau peste tot, doar ca mi-e greu sa aleg ordinea ... Imi lipesc sinii de pieptul tau ... electrizant, ... tresarim amindoi...Picioarele mele in jurul tau string tot mai tare...palmele mele coboara incet .... gasesc ceva "in plus".... de care uitasem. Nu-i nimic, este timp pentru ... "Nu ai nevoie de slip, nu-i asa?" Incet il rulam amindoi, tu mai repede, eu mai domol... Nu ne grabeste nimeni, nimic... savuram fiecare secunda ... Porii trupurilor noastre se respira, se amesteca, se contopesc... Asa, gata... sintem doar noi ... nimic nu mai opune rezistenta, nu haine, nu prejudecati... Ne privim in ochi, prelungim putin momentul, dorinta si placerea sint si mai mari, naucitor de mari, ... Ma intrebi din priviri si iti raspund "oriunde vrei,... aici inconjurindu-te cu picioarele de mijloc, pe pat lasaindu-ti trupul usor sa cada peste trupul meu, ... acum nimic nu mai poate pune in pericol deznodamintul, ...nici spatiul, nici timpul,... nici intreg Universul ..."

Si oriunde vei alege tu sa fim, doar iubeste-ma ... patrunde cu blindete ca intr-un tarim necunoscut dar primitor, privind adinc in ochii mei, ascultind suspinul meu printre respiratii lente ... apoi opreste-te putin, si lasa-ma sa te simt, cu forta ta ce sta sa dea navala, ... senzatiile toate sa urce incet in toate celulele corpului meu, ca un fluid de energie neimaginata inca....Spune-mi soptit ca-ti sint draga, ca simti adunate in mine toate gingasia florilor din lume, toata forta dragostei profunde, toata pasiunea naucitoare ce poate sta ascunsa intr-o femeie. Spune-mi ca ai banuit, dar trairile ce la poti patrunde aici cu toata fiinta mea, nu le-ai fi stiut ca exista.......Lasa-ma sa-mi pierd gindurile si doar atit sa-mi rasune in minte, ca te-am asteptat de mii de ani, ca am stiut ca existi dar nu stiam unde te afli si tu erai atit de aproape, in inima mea, intr-un coltz neexplorat inca nici macar de mine...

Ce clipa pierduta de lume, .... ma arcuiesc si sar spre buzele tale cu gura-mi lacoma, te musc incet, mai tare, si mai tare... te simt dezlantuit in toata forta ta adunata in timp ... Ai stiut vreodata oare, cita forta poti avea in bratele unei femei? Nu, cu siguranta nu... ai banuit dar nu ai trait-o niciodata ... Nici nu mai stiu daca traim sau daca ne-am pierdut pe un alt tarim ... Simt doar ca sintem un sigur trup, o singura respiratie, o singura inima, un singur suspin ascutit care fulgera prea curajosi stiu sa se bucure de infinitul senin al cerului, al dragostei, al clipei de nemurire....