M-ai prins hoațo într-o dispoziție
ușor romantică
dar n-am să ascund toate cele cîte se
îngrămădesc unele în altele
claie peste grămadă
nebunelor!
voi chiar vă dați de-a dura?

în piciorul ăsta se mișcă nervi
lipiți de placenta Lunii
cînd se întoarce cu fața de la noi
mama ei de rușinoasă...

atunci trag stîlpii în piept
iluminînd singur umbrele străzilor
ale nopții

tu du-te și te culcă
eu voi întoarce geana peste zi
chibzuind cu mîinile îmbucate
ecumenirile posibile și imposibile
expirînd
doar cu gîndul la tine