Heruvimii s-au enervat pe frumusețea ce nu o arăți oricui
și l-au pus pe Iuda să te vândă
pe arginții din sclipirile apelor
curbat cântătoare
după sărut să te dea crucii
... sperau să-și croiască aripile din rochia ta
parfumată de sudoarea frunții mele
când vânam sub lună pentru tine
un cerb poezie...
Au venit cu toții
ca la o cină
să -ți numere sâmburii din rodie
să-și facă harpă din coasta
care știe să strălucească ca un semn divin
de se vede până sus
dar de spaima că te-oi pierde
un cal măiastru mi-a crescut în stern
și te-am luat
de nevastă.
Nu privi înapoi
un rege îi învață cum să-și scoată ochii...