Prin intunericul linistit, de catifea
Doar un ecou de pasi trezeste noaptea.
Vin si se pierd in stropi reci de ploaie
Îi simti, îi uiti dar sigur se apropie.
Nu se vad dacat urme pierdute
Usor de apa acoperite...
Ca prin vis se-intrevede o umbra
Sau poate era doar o iluzie neagra
Oricum dispare ca si cum nici n-a fost
A ramas doar ploaia, poate si ea fara de rost.