și pe timpul lu' împușcatu cădeau blocuri
îmi ziceai dând cu mătura peste segmentele retezate
ale canarilor abrupt împlântați în spaima mea de idei

ți-am spus atunci sunt hotărât voi hiberna într-o cușcă de piatră
atent doar la pașii furnicilor prin omătul desenat al timpului
figurant și păpușar totodată urzind luna pecete intrării

de atâta așteptare îți vor crește gene lungi purtate
de armăsari în galop prin iarba nefiresc de udă
a primei partide de dragoste cu ceața pântecul

ți se va lipi de cangrena tălpilor amintire vremurilor
în care îți iubeam doar trupul sânul tău stâng
ce mă vroia despuiat de toată grindina acestui malaxor de iluzii

dă save și ține-mă de inimă așa căzut în vintrele jugularei
ne vom pupa în aorte cu sângele ieșindu-ne
din ochi un imens ceas cu cuc

uite mamă îmi mor
vorbele precum
ciocârliile
și vine iarna
să ne înghimpe
tâmpla cu alb