agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ noi, oamenii
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-19 | | Silvia Constantinesu: Stimata doamna Valeria Mariana Stoica, conform traditiei CURIERULUI ROMNESC va dau cuvantul sa va prezentati singura cititorilor mei: Cine sunteti doamna Valeria Mariana Stoica? Valeria Mariana Stoica: In locul unei autoprezentari va anexez curricumul vitae si va rog sa aveti amabilitatea sa spicuiti dvs., in functie de segmentul cititorilor interviului, ceea ce credeti ca ar putea fi de un real interes pentru acestia. S.C. Va multumesc pentru curriculum vitae si voi incerca sa-l prezint cititorilor, atat cat spatiul imi permite, dar va rog sa-mi spuneti totusi cate ceva despre dvs. ca sa nu incalcam traditia CURIERULUI ROMNESC. V-M.S.: Dupa cum stiti sunt inginer, meseria mea urmand traditia familiei din partea tatalui meu. Poate as fi incalcat cutuma familiei, daca dosarul meu, la terminarea studiilor liceale, ar fi fost unul acceptabil pentru a urma cursurile facultatii de psihologie-sociologie (provenienta sociala trebuia sa fie obligatoriu una de buna calitate pentru vremurile acelea, respectiv trebuia sa provin dintr-o familie saraca de tarani sau muncitori). M-am casatorit, studenta fiind, si intreaga mea viata, pana la disparitia sotului meu in anul 1994, a fost dedicata scolii si familiei. Trecerea in nefiinta a sotului meu a fost compensata de nasterea, la doua luni dupa moartea sa, a nepoatei mele pe care, in memoria bunicului sau, o cheama Ioana - Aurelia. Atat sotului meu cat si mie ne-au placut, in mod deosebit, opera si concertele, iar lectura a fost hobby-ul nostru comun. In egala masura am fost pasionati si ne-a fascinat muntele. Ca studenti, cu cortul in spate, am cutreierat intregul lant carpatic si ne-am oprit la frumusetea Apusenilor, pe care nu i-am uitat niciodata. Dupa moartea sotului meu, sustinuta fiind de fiica si ginerele meu, am devenit, si sper sa raman in continuare, o militanta pentru afirmarea femeii pentru consolidarea familiei si mai ales pentru pastrarea traditiei din familia noastra, aceea de a nu uita niciodata sa fim buni romani. Ca parlamentar m-am preocupat in special de categoriile sociale defavorizate si sper in continuare sa pot contribui la activarea societatii civile, care ar trebui sa joace un rol determinant in dezvoltarea societatii, in opinia mea. S.C.: Familia are un rol deosebit in viata unui om, fie el sef de stat, ambasador sau om obisnuit. Povestiti-mi despre familia dumneavoastra. V-M.S.: Copiii mei (il consider pe ginerele meu ca pe un fiu pe care nu am avut sansa sa il am eu), in intreaga mea activitate, m-au sustinut, m-au incurajat si mi-au dat puterea de a merge mai departe. De cand sunt in Israel, copiii mei ma viziteaza in fiecare vacanta a nepotelei mele si ne petrecem sarbatorile impreuna. S.C.: Ce hobby-uri aveti? Ce literatura cititi? Va place muzica? Ce anume muzica? V-M.S.: Una din pasiunile mele, comuna cu a familiei (atat a ficei mele Aura, ginerelui meu Horia si nepotelei mele Ioana) sunt cainii. Avem 2 caini: Linda - un terrier si Rolly - un baoxer, care traiesc alaturi de familia mea la Cluj. Tipul preferat de lectura este cea filozofica, incepand de la filozofia antica, din care recitesc cu foarte mare placere Socrate si Aristotel, pana la filozofia moderna, apreciind in evolutie gandirea umana. Dupa 1990, accesul la carte buna ne-a oferit o adevarata desfatare, iar lectura a fost orientata spre noile curente occidentale. Ca ambasador in Israel insa, am avut prilejul sa-mi structurez lectura pe cunoasterea indeaproape a istoriei evreilor de la inceputurile sale, cu accent pe istoria evreilor din Romania. Au aparut multe documente pe baza carora iti poti formula propriile pareri cu privire la soarta evreilor din Europa si in special la soarta evreilor din Romania. Ma consider o privilegiata a soartei datorita posibilitatii de a studia si aprofunda in acesti ani cunostintele, incepand cu studiul Tanah-ului si a Cabalei, alaturi de oameni considerati experti in domeniu de la Hebrew University din Ierusalim si rabini recunoscuti in interpretarea cartilor sfinte iudaice. Intotdeauna am fost fascinata de istoria antica. In aceasta tara am avut prilejul si nesperata sansa sa ating cu mana si sa calc cu piciorul in locurile unde, in urma cu milenii, au inceput exploatarile de cupru si minerale, sa parcurg traseele caananitilor si filistinilor, sa strabat Iudeea si Samaria, sa ating pietrele sfinte pentru noi crestinii de la Ierusalim. Cand simt nevoia de relaxare, ascult intotdeauna muzica. Cu multa placere ascult muzica lui Vivaldi. Imi plac, de asemenea, concertele lui Brahms, Rahmaninov, Beethoven si bineinteles nemuritoarele opere ale lui Verdi. S.C.: Ma bucur sa constat ca avem multe "hobby-uri" comune. Caci si noi in familie suntem mari amatori de opera, de muzica clasica, de literatura, de la cea din antichitate pana la cea contemporana. Stimata doamna Valeria Mariana Stoica, o conditie ca sa poti avea functii de conducere in trecut a fost aceea de a fi membru in partidul comunist. Dumneavoastra ati facut parte din partidul comunist? In ce mod v-a ajutat aceasta in cariera? V-M.S.: Da, si nu m-a ajutat in cariera, dar, dupa cum cunoasteti, in Romania de dinainte de ´89, fara a fi membru de partid nu puteai ocupa nici o functie de conducere si nici nu aveai dreptul sa te inscrii la doctorat. Dupa moartea lui Gheoghe Gheorghiu-Dej a existat o foarte scurta perioada de deschidere, astfel ca studentii, fara a se mai tine cont de dosare, au fost facuti membri de partid. S.C.: De ce ati ales diplomatia ca domeniu de activitate? V-M.S.: Dupa o activitate pe care am desfasurat-o in cadrul unor organizatii neguvernamentale in domeniul educatiei si a sanselor egale si apoi ca deputat in Parlamentul Romaniei, diplomatia si reprezentarea tarii mele am considerat a fi un domeniu de activitate care iti asigura implinirea profesionala, dar si cea morala de a realiza o punte de legatura intre culturi si tari diferite, de a cunoaste oameni noi, de a le cunoaste viata si in acelasi timp de a le starni interesul pentru tara ta, de a o face cunoscuta publicului israelian. S.C.: Diplomatia este un domeniu in care predomina barbatii. Cum sunt vazute femeile intr-o asemenea activitate? Ce calitati speciale se cer unei femei? Concureaza o femeie in aceleasi conditii cu un barbat pentru posturi in diplomatie, sau se cere ca acestea sa fie mai dotate pentru a intra in acest "club barbatesc"? V-M.S.: Intrebarea dvs. presupune un comentariu mai larg, fiind un cumul de mai multe intrebari, care se cer explicate. Mai intai: de ce predomina barbatii in diplomatie? De regula in societatile conservatoare si traditionaliste, femeia este aceea care isi urmeaza barbatul si doar rareori se intampla ca situatia sa fie inversa. Prin urmare, nu consider barbatii vinovati pentru aceasta stare de lucruri, pentru crearea acestui "club diplomatic masculin exclusivist", ci femeile care si-au acceptat aceasta conditie ca pe un fapt dat si nu au facut eforturi pentru a o schimba. Dealtfel, femeile prin structura lor au reale calitati de diplomat, de care fac uz zilnic pe parcursul intregii vieti. In familie, femeia este aceea care creaza si mentine un climat permanent favorabil comunicarii si a unor relatii sanatoase intrafamiliale, la fel cum un diplomat trebuie sa stapaneasca foarte bine arta comunicarii si a instituirii, mentinerii si dezvoltarii unor relatii sociale corecte in comunitatea in care isi desfasoara activitatea. Nu cred ca in societatea nostra, teoretic, unei femei i se cer alte calitati decat unui barbat pentru a ocupa un post in diplomatie. Tinerii si tinerele care au ales sa urmeze o cariera diplomatica, cunosc in egala masura 2 - 3 limbi straine, au specializari pe domeniul lor de activitate, iar in ceea ce priveste inscrierea si participarea la examene si concursuri nu exista discriminari. Exista si momente de cumpana pentru o femeie, atunci cand trebuie sa aleaga intre o cariera diplomatica si familie, situatie rareori intalnita in cazul unui barbat. Pentru barbat nu este o decizie dificil de luat. O tanara femeie diplomat se gandeste sa-si intemeieze o familie, sa aibe copii, sa-si indeplineasca rolul "clasic", scris pentru femei, astfel ca pentru ea va fi mai greu sa se decida asupra uneia dintre optiuni. Odata ce a decis insa, ea va dori sa demonstreze ca este cel putin la fel de buna ca si colegii sai si prin asta sa se instaureze o relatie de parteneriat intre ei. Femeia diplomat este constienta de faptul ca trebuie sa fie foarte bine pregatita pentru a face fata competitiei dure si de multe ori neloiale pentru a promova in ierarhia diplomatica. Desi apreciate pentru performantele lor, femeile au inca un acces limitat la functiile de decizie. De regula pentru astfel de pozitii sunt preferati barbatii. "Clubul diplomatic masculin" accepta cu destula greutate femeile ca noi membri in club. Cu toate rezultatele pozitive inregistrate in ultimii 15 ani in Romania, pentru consolidarea statutului femeii in societatea romaneasca, pentru schimbarea de atitudine, de mentalitate in ceea ce priveste realizarea unui "parteneriat" corect si respect reciproc, mai este inca foarte mult de lucru. S.C.: Ce se stie in aceasta tara despre Romania? In Israel sunt foarte multi evrei originari din Romania. Care este atitudinea acestora fata de tara unde un timp au trait? V-M.S.: Romania este una dintre cele mai cunoscute tari in Israel. Acest fapt se datoreaza evreilor originari din Romania, care au emigrat in Israel, incepand din sec al XIX-lea. Doua asezari, astazi localitati infloritoare - Zihron Yacov si Rosh Pina - au fost infiintate de evrei originari din Romania. Romania este apreciata datorita relatiilor ei diplomatice neintrerupte cu Statul Israel de la infiintarea sa. Majoritatea originarilor din Romania se reintorc la radacini, frecvent isi viziteaza prietenii si mentin legaturi de suflet cu cei care le-au fost colegi de scoala, de facultate sau cu care au lucrat impreuna inainte de venirea lor in Israel. Faptul ca in Israel apar 2 ziare, 3 reviste, precum si mai multe periodice editate de organizatii ale originarilor din Romania in diferite orase din Israel, in limba romana, cred ca vorbesc de la sine despre atitudinea pe care o au cei care au trait o vreme in tara noastra. Cred ca aceasta demonstreaza trainicia sentimentelor si a puternicilor legaturi care exista intre romanii si evreii originari din Romania. S.C.: Eu am realizat o serie de interviuri, publicate in CURIERUL ROMNESC in anul 2000, sub titlul "Somnul ratiunii naste monstri", cu d-ul Slomo Leibovici-Lais, presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania, cu d-ul Uli Friedberg-Valureanu, ziarist, editorul publicatiei electronice "Buna dimineata Israel!", cu scriitoarea Mariana Juster, cu d-ul Ion Calafeteanu, profesor de istorie cotemporana la universitatea "Valahia", cu Ion Alexandrescu, dr. in istorie, conferentiar la Unversitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, cu d-ul Liviu Rotman, dr. in istorie, conferentiar la Universitatea din Tel Aviv, profesor-asociat al Universitatii Bucuresti, si cu Majestatea Sa Regele Mihai, despre modul in care a fost tratata minoritatea evreiasca in Romania intre cele doua razboaie si dupa, pentru ca cei din generatia mea, care am invatat o istorie falsificta, sa aflam cum a fost cu adevarat. Cum este vazuta in Israel aceasta situatie? V-M.S.: Intr-adevar "Somnul ratiunii naste monstri", asa cum bine ati precizat avem destule exemple in care, din pacate, fortei ratiunii i s-a impus "forta pumnului". De aceea, faptul ca astazi Romania isi reevalueaza adevarata istorie este o certitudine ca intotdeauna adevarul si ratiunea invinge. Este adevarat ca pentru a ajunge aici au fost necesare peste 5 decenii si din pacate s-au pierdut, pierind in istoria neagra a celui de al doilea razboi mondial, mult prea multi oameni numai datorita faptului ca erau evrei. Aripa neagra a monstrului nazist a atins din nefericire si tara mea, cu toate consecintele ce au decurs de aici, dar am platit un tribut greu, fiind izolati timp de 50 de ani. Timpul sterge multe amintiri din memoria noastra, dar nu avem dreptul sa uitam niciodata. Noi si generatiile urmatoare "trebuie sa stim oricat de dureros ar fi adevarul pentru ca niciodata nicaieri in lume sa nu se mai intample crime oribile impotriva umanitatii, doar pentru ca unii sunt diferiti de altii." S.C.: Cum sunt relatiile actuale intre Israel si Romania pe plan politic, economic si cultural? Se poate vorbi de o diferenta intre aceste relatii inainte de ´89 si dupa? V-M.S.: Relatiile dintre Romania si Israel, asa cum am mentionat, au fost neintrerupte pe plan politic si economic de la infiintarea Statului Israel. In relatiile culturale si distribuirea cartilor a existat insa o anumita cenzura. Dupa ´89 pot spune ca relatiile dintre Romania si Israel au avut o evolutie pozitiva, in prezent as putea sa le caracteriz ca fiind exceptionale atat pe plan politico-economic cat si cultural. Dealtfel, in anul 2004 la Tel Aviv a luat fiinta Institutul Cultural Roman, a carei activitate a fost orientata prioritar atat pentru a promova cultura romaneasca in Israel, cat si pentru mentinerea interesului generatiilor a doua si a treia, care provin din familiile originarilor din Romania, fata de tara noastra. Interesul fata de invatarea limbii romane este de asemenea un fapt imbucurator si trebuie sa marturisesc ca o mare bucurie a mea este faptul ca multi israelieni, care nu au nici o legatura cu Romania, studiaza sau doresc sa studieze la institutiile de invatamant superior din tara mea. S.C.: In Israel sunt foarte multi romani care lucreaza "sezonieri". Care este situatia lor? V-M.S.: In Israel, pentru ca multi evrei originari din Romania lucreaza in sistemul de constructii si industrie, Romania a fost una din tarile preferate pentru recrutarea fortei de munca. Pana in anul 2002, lucrau in Israel peste 150.000 de cetateni romani, majoritatea lor in constructii. Odata cu declararea "cerului inchis pentru forta de munca straina", numarul acestora a scazut. In prezent, se estimeaza ca se afla in Israel cca. 25.000 de cetateni romani, care lucreaza in industrii si ingrijirea batranilor. Muncitorii romani au fost si sunt foarte apreciati in Israel. Legea israeliana insa nu permite ca un muncitor strain sa ramana mai mult de 60 de luni pe teritoriul israelian. De aceea o parte dintre ei au capatat un statut ilegal (prin depasirea termenului de sedere), iar politia de imigrare de la data infiintarii ei a avut ca principal obiectiv expulzarea cetatenilor straini fara drept de sedere legala sau de munca in Israel. Avem insa in Israel specialisti din Romania care lucreaza in industria aviatiei, in industria textila, in industria chimica, in proiectare, etc. Situatia cetatenilor romani din Israel m-a preocupat si ma preocupa in mod constant. Consider ca este de datoria mea sa-mi apar cetatenii, indiferent de situatia in care se afla si, din pacate, aceste situatii nu sunt placute nici pentru noi, nici pentru muncitori. Pentru a ne simti mai aproape de casa, petrecem impreuna cu cei de pe santiere sarbatorile Craciunului si ale Sfintelor Pasti. De asemenea gasim un sprijin spiritual, dar si un loc de intalnire, sambata, cand oamenii sunt liberi in Israel, la Reprezentanta Patriarhiei Ortodoxe Romane la Locurile Sfinte de la Ierusalim. S.C.: In afara muncitorilor "sezonieri" de origine romana, exista o minoritate de romani in Israel? V-M.S.: Minoritatea romana in Israel este foarte redusa. Aceasta provine in general din casatorii mixte intre evrei sau arabi-israelieni si romance. Mentin o legatura permanenta cu aceasta mica, dar activa comunitate. Avem intalniri la care participa "fetele din Romania" impreuna cu copiii lor, care, spre marea mea satisfactie, vorbesc romaneste. Se asculta muzica romaneasca, in special muzica populara, iar copiii recita si povestesc cate unul din minunatele basme romanesti. In familiile mixte exista un respect pentru cultura celuilalt si sunt deosebit de apreciate obiceiurile si ritualurile de sarbatori. S.C.: De aici de departe nu putem sa intelegem situatia din Israel, viata cotidiana, plina de primejdii, etc. Se poate trai acolo in siguranta? V-M.S.: Situatia din Israel se poate intelege numai traind o perioada de timp in aceasta tara. In felul acesta poti sa-l cunosti pe israelian, dar si pe druz si beduin, ca si pe arabul-israelian cu grijile, bucuriile si sperantele de mai bine pe care le are. Din pacate, Israelul, dincolo de infatisarea de tara infloritoare, plina de verdeata, traieste tragedii zilnice. Sunt foarte rare familiile israeliene din care sa nu fi disparut un apropiat, o ruda, fie in razboi, fie intr-un atac terorist. Pentru un european este greu de imaginat ca in fiecare mijloc de transport in comun exista soldati inarmati, ca la intrarea in magazine esti controlat sistematic, ca la sosirea sau plecarea de pe aeroport controalele de securitate sunt foarte riguroase. Toate acestea devin firesti atunci cand intelegi cat de important este pentru guvernul israelian asigurarea securitatii cetatenilor sai. Ceea ce este incontestabil de adimirat in acesta tara, este capacitatea oamenilor de a relua viata de acolo de unde a fost stopata de o bomba ucigasa, intr-o piata, intr-o scoala sau in autobuz, intr-un restaurant, intr-o cofetarie... Cred ca poti aprecia daca traiesti sau nu in siguranta in functie de modul in care privesti si percepi siguranta. Razboiul de aici nu este unul clasic, nu stii cand, unde si de ce apare dusmanul, care omoara fara discernmant copii, femei, batrani, soldati. Dar psihologia populatiei este extraordinara. Majoritatea considera ca traiesc, se casatoresc, se nasc si mor in tara lor cu sau fara siguranta, asa cum credinta lor o cere in tara fagaduita lor de Dumnezeu. S.C.: De cand sunteti ambasador in Israel, ce actiuni mai importante ati organizat aici pentru sustinerea intereselor romanesti si ce actiuni culturale pentru propagarea culturii romane aici? V-M.S.: Anual organizam in Israel saptamana culturii romane si as mentiona in acest context prezenta intre 27 martie - 1 aprilie a.c. a Teatrului Radu Stanca din Sibiu, a Teatrului Bulandra din Bucuresti si a Ansamblului Iza din Maramures. Ca prezente romanesti deosebite in Israel mentionez turneele Teatrului National din Bucuresti cu piesele "Take, Ianke si Cadar" si "Egoistul", gazduite de Teatrul Cameri si Treatrul National Habima. Expozitia de tapiserii a Celei Neamtu si expozitiile de fotografii si carte s-au bucurat de un real succes in randul publicului israelian. Relatiile economice au cunoscut o dezvoltare deosebita dupa semnarea cu Statul Israel a Acordului de Comert Liber, iar consultarile bilaterale ale grupurilor de lucru in domeniul comercial si economic au sporit interesul investitorilor israelieni pentru Romania. Investitiile israeliene directe si indirecte se ridica la peste un miliard de dolari. Ar fi necesare inca multe pagini pentru a enumera actiunile organizate pentru promovarea intereselor noastre in Israel. Legaturile pe multiple planuri care exista intre societatile israeliene si cele romanesti asigura pe de-o parte angajarea fortei de munca superior calificate in companiile israeliene si, pe de alta parte, transferul de know-how se realizeaza fara probleme. S.C.: Vorbiti limba ebraica? Are vreo importanta cunoasterea limbii pentru relatiile cu oamenii, dar si cele oficiale? V-M.S.: Nu sunt vorbitoare de limba ebraica. Am urmat un an scoala de invatare elementara a limbii, care se numeste ULPAN, ceea ce imi permite sa inteleg 75-80% din cea ce se vorbeste. Dar, datorita accentelor extrem de diferite si a posibilelor greseli pe care le-as putea face, evit sa vorbesc in public limba ebraica. Insa mi-a folosit enorm in relatia cu populatia de aici cunoasterea limbii ruse si maghiare. S.C.: Intre Romania si Suedia exista mari diferente de atitudine in relatiile sociale. Am sa va dau cateva exemple: aici, in Suedia, ne tutuim; si Regelui, si profesorului, si celui mai batran, si celui mai tanar i se spune "tu". Este posibila aceasta in Israel? Ati fi de acord sa fiti tutuita de oricine? Nici un titlu nu se declara, nici nobiliar, nici profesional. Cum este in Israel? Nici un barbat, sau aproape nici un barbat, nu-i da locul unei femei in autobuz/tramvai, nu-i saruta mana si nici nu-i deschide usa unei femei. Cum este in Israel? V-M.S.: In Israel nu se utilizeaza formule de politete. Indiferent de titluri sau statutul social, lumea se adreseaza utilizand apelativul la persoana a doua singular. In Israel exista o mica parte a societatii care pastreaza vechile cutume de politete, majoritatea acestora provenind din Europa interbelica. In cazul tineretului, mai cu seama datorita egalitatii care se realizeaza in armata intre fete si baieti, faptele se petrec ca si in Suedia. S.C.: In Suedia se asteapta ca inaintea alegerilor care vor avea loc anul viitor sa apara un partid al femeilor. Exista in Israel un astfel de partid? Cum vedeti aceasta in Romania? V-M.S.: Poate ca in Suedia este necesara aparitia unui partid al femeilor. In Israel nu exista un asemenea partid. Consider ca societatea din Romania nu este pregatita si nu are nevoie de un partid al femeilor acum. Sustinerea politica pentru o viata mai buna si eliminarea disciminarilor manifestate fata de femei trebuie sa provina de la partidele politice cu un rol activ pe scena politica romaneasca. Eu consider ca este necesar ca femeile sa aibe curajul sa se inscrie in partidele politice si acolo, ca si membre de partid, sa-si demonstreze capacitatea si eficienta actionand solidar in initierea, sustinerea, aplicarea si monitorizarea cadrului legis-lativ menit sa elimine orice fel de discriminari ale femeilor si ale oricarui cetatean in general. Femeile si barbatii intr-o societate democratica au aceleasi trebuinte care si le pot exprima numai in cadrul partidelor politice, respectiv in Parlament. Important este ca femeile sa nu cada in capcana separarii, pentru ca femeile si barbatii nu au interese majore diferite. Trebuie doar sa acceptam parteneriatul intre genuri si sa actionam in consecinta. In acest moment, aparitia unui partid al femeilor in Romania ar crea un clivaj al genurilor si ar ingreuna intelegerea evolutiei noastre ca un tot unitar. Existenta lui nu se justifica si nici nu ar avea sustinere, in opinia mea. S.C.: . Ce stiti despre Suedia? V-M.S.: Chiar daca distanta dintre Bucuresti - Stockholm este de mii de km si ne despart nu numai asezarea geografica si clima, ci si dezvoltarea diferita pe care societatile noastre au avut-o, astazi informatia poate fi gasita si este la indemana oricui care ar fi interesat sa cunoasca nu numai Suedia, ci si alte tari ale Uniunii Europene. Acest lucru este datorat nu numai curiozitatii specific umane, ci si interesului starnit de cunoasterea in detaliu a tarilor cu care vom deveni partenere, speram, incepand cu 01.01.2007. S.C.: Poporul roman si-a spus din nou cuvantul si in decembrie 2004 l-a ales pe Traian Basescu ca presedinte al Romaniei. Credeti intr-o schimbare rapida a coruptiei in Romania, asa cum a promis noul presedinte? V-M.S.: Cred sincer in capacitatea domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei, de a actiona impotriva coruptiei. Cred insa ca pe nedrept Romania este cotata ca una din cele mai corupte tari. Aici, in Israel, daca mi se spune ca Romania este o tara corupta, cer imediat sa mi se spuna concret in ce consta acest lucru. Fara indoiala, coruptia este un flagel care trebuie eradicat din viata si mentalitatile noastre. Mi-as permite sa specific ca Presedintele Traian Basescu nu a cerut o schimbare rapida a coruptiei, ci masuri ferme pentru pedepsirea coruptului si corupatorului. S.C.: . Considerati ca este important pentru Romania sa devina membra a UE? V-M.S.: Cred ca pentru Romania este foarte important sa devina membra a Uniunii Europene, dar in acelasi timp consider ca si pentru Uniunea Europeana Romania este importanta. Sunt convinsa ca tara mea va respecta toate angajamentele pe care si le-a asumat si va deveni o membra activa a UE. S.C.: Va schimba intrarea Romaniei in UE relatiile economice cu Israelul? V-M.S.: Din punct de vedere al relatiilor economice dintre Romania si Israel, dupa integrarea Romaniei in UE, la 1 ianuarie 2007 acordul bilateral de comert liber cu Statul Israel va fi anulat si vor intra in vigoare aceleasi reglementari existente deja intre Israel si UE. Implicatiile schimbarii acestui cadru juridic vor fi resimtite la nivelul ambelor parti implicate. Spre exemplu, pentru Romania asta ar insemna obtinerea unor cote de export in Israel la produsele agricole la care Israelul a acordat concesii tarifare UE (ex: la vin - 20.000 hl), dar si posibila reducere a volumului schimburilor comerciale bilaterale ca urmare a reorientarii unor exporturi si importuri catre tarile membre ale UE (facilitati, competitie de pret). In cazul Israelului ar insemna aplicarea tarifului vamal al UE la exportul de produse agricole la care Israelul nu a obtinut concesii din partea UE, care prevede taxe vamale, de regula, mai mari decat cele prevazute in tariful vamal al Romaniei; anularea concesiilor tarifare la unele produsele agricole prevazute in acordul bilateral de comert liber si neprevazute in acordul de comert liber Israel - UE (ex: la cafea); respectarea stricta a standardelor tehnice si de calitate aplicabile in tarile UE la exportul in Romania; posibila reducere a schimburilor comerciale bilaterale ca urmare a reorientarii unor exporturi si importuri ale Romaniei catre tarile UE (facilitati, competitie de pret), etc. S.C.: Ce masuri considerati ca trebuiesc luate urgent de guvern pentru o schimbare a imaginei negative pe care Romania o are in lume? V-M.S.: Imaginea Romaniei si posibilitatea imbunatatirii acesteia nu se rezolva numai prin masurile pe care guvernul le adopta. Fiecare dintre noi, indiferent unde suntem in lume, indiferent daca suntem cetateni romani sau proveniti din Romania, avem datoria morala fata de tara noastra sa explicam fiecare situatie care ne este semnalata fie prin mass-media, fie prin alte surse. Trebuie, de asemenea, sa invatam sa ne recunoastem greselile, dar in egala masura sa subliniem si realizarile. In ultimii 15 ani Romania a fost prezentata in general doar cu "relele sale", incepand cu adoptiile, copiii strazii, conditiile precare de viata ale batranilor, etc. Dar, in acesti ani ai tranzitiei, perioada grea pe care au traversat-o romanii, in Romania au avut loc si o serie de schimbari pozitive. Cred ca in fiecare tara exista probleme de rezolvat si fiecare, in functie de stadiul evolutiei economico-sociale, poate asigura corectarea acesteia intr-un interval de timp adecvat. In Romania este inca mare nevoie de informarea corecta si educarea cetateanului. In acest sens mass-mediei ii revine un rol important. Mijloacele de comunicare mediale de nenumarate ori au avut un rol determinant in semnalarea neajunsurilor si disfunctionalitatilor aparute in societatea romaneasca. Sunt multe exemple cand, la semnalarile presei, guvernul a luat masuri pentru rezolvarea situatiilor aparute. S.C.: Dupa 1990, diversii ambasadori care s-au perindat la Stockholm nu au reprezentat poporul roman, care este cel pe care de fapt ar fi trebuit sa-l reprezinte, ci diverse grupe de interese, consider eu. Al cui reprezentant este un ambasador: al presedintelui, al guvernului, sau al parlamentului? V-M.S.: Ambasadorul unei tari este reprezentantul presedintelui Romaniei si are datoria sa reprezinte deopotriva interesele politice ale guvernului si sa promoveze in acelasi timp legaturile intre Parlamentul tarii de resedinta si Parlamentul Romaniei. S.C.: Faceti parte din Zonta, Rotary sau alta organizatie de acelasi tip? V-M.S.: Nu fac parte din nici una dintre organizatiile pe care le-ati mentionat, dar probabil ca ma voi gandi ca pe viitor sa devin membru al Clubului Rotary. S.C.: Ce mai aveti de adaugat? V-M.S.: Va marturisesc ca mi-ar fi facut placere ca aceasta discutie sa fi avut loc intr-un dialog in care sa avem posibilitatea in primul rand sa ne vedem, sa ne completam si sa ne schimbam impresii din viata noastra si a familiei noastre, a greutatilor pe care un roman le intampina pentru integrarea sa intr-o noua societate cu criterii valorice total diferite de cele ale societatii din care provine. Imi permit sa inchei corespondenta cu dvs. utilizand salutul traditional israelian "Shalom!", adica Pace. Nimic nu este mai important, mai de pret, pentru noi toti, decat PACEA. S.C.: Va impartasesc parerea ca o discutie fata-n fata ar fi fost si mai interesanta, dar corespondenta noastra a adus, oricum, multe informatii interesante despre Romania si Israel si despre munca dvs. ca ambasador. Va doresc sanatate si numai succese in munca dvs. in Israel. q ............................................................................. VALERIA MARIANA STOICA Curriculum vitae - spicuiri: Nascuta la 29 august 1945, Almasu, judetul Salaj. Copii: Aurelia Mariana, nascuta la 3 decembrie 1967. Studii: Institutul politehnic, Cluj Napoca. Experienta profesionala: 1969 - 1971, inginer responsabil de organizarea educatiei profesionale si tehnologice pentru industria usoara, fabrica "Clujana"; 1973 - 1989, profesor asociat, Facultatea de Constructii de Masini, Institutul politehnic, Cluj Napoca; 1996 - 2000, membru in Parlament, presedintele Comisiei pentru Integrare Europeana; 2000, Ambasador - Ambasada Romaniei Tel Aviv. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate