Deunăzi, având niscaiva trebăluială prin București și fiind destul de mult de alergat într-o zonă aglomerată, mi-am oferit o mică extravaganță și mi-am chemat un taxi.
Nici nu m-am suit bine, la volanul unui Sandero era un moșulică simpatic, (la vreo 63 de ani, cum aveam să aflu un pic mai târziu), că am și fost involuntar martorul unui dialog ”hands-free/speaker” dintre el și soția acestuia, care avea, de asemenea, o voce molcomă, caldă și plăcută:
- Ce faci, iubire?
- Bine Bobocelul meu, uite duc un client, pe ici, pe colo, vezi ce vorbești, că sunt pe speaker
- Când ai timp, treci pe-acasă Muțuțelul meu, ți-am făcut o ciocolățică caldă.
- Da, Dulceața mea. Abia aștept să-mi sărut Lumina Ochilor.
- Îngeraș, să iei și niște pastiluțe de-alea, știi tu...
- Da Scumpetea mea, pupa-ți-aș toate alea!
- Te las...
- Peste tot??
- Da Muțuloiul meu... azi, peste tot.
Odată convorbirea încheiată, nu m-am putut abține și i-am zis:
- Frumos! Așa, da...
- Am 35 de ani de căsnicie. Am mare noroc cu așa o nevastă. Nu e geloasă, nu mă întreabă când vin, de unde vin, sau de ce-am sprițuit un pic mai mult, o mândrețe de femeie. Toți ne invidiază!
- Bravo! Te felicit și mă scuzi că mi-am permis... am auzit discuția fără să vreau...
- Eeee!... a fost reținută, i-am spus că nu sunt singur. E grozavă! Eu sunt cam tâmpit. Am o amantă cu 29 de ani mai tânără, dar îți dai seama că n-ar putea ieși nimic, e prea mare distanța de vârstă, am 63.
- Mulți și multe-nainte!
- Mulțumesc! Alaltăieri a aflat de ea. M-am cam îmbătat, atunci mai mult fac prostii, iar isteața astălaltă m-a sunat să-mi spună că a luat cameră la hotel și vrea să mă răsfețe... avem noi un loc...
Îți dai seama că a trebuit să trec pe-acasă, să mă aranjez, etc, numai că am adormit pe fotoliu cu telefonul în mână. Așa a aflat nevastă-mea, că de obicei nu mă controlează, dar aia tot dădea mesaje că mă așteaptă și telefonul tot bip-ăia, o fi deranjat-o. Mi-am dat seama dimineață, când am citit mesajele, ultimul era al nevesti-mii:
”Dragă, du-te acasă, că blegul ăsta a adormit pe fotoliu și nu mai vine... dar, dacă vrei, vin eu...”