Pagina: 3 : 2 : 1
Mânioasa
:
Poezie 2008-11-03 (13301 afişări)
Moartea lui Fulger
:
Poezie 2005-05-21 (34706 afişări)
Noapte de vara
:
Poezie 2005-03-30 (32128 afişări)
Noi vrem pământ
:
Poezie 2005-06-24 (18445 afişări)
Non omnis moriar
:
Poezie 2008-02-06 (4549 afişări)
Nu te-ai priceput
:
Poezie 2006-03-22 (14644 afişări)
Numai una
: Balade si idile, 1889
Poezie 2005-06-25 (37270 afişări)
Nunta Zamfirei
:
Poezie 2004-02-25 (19238 afişări)
O noapte pe Caraiman
:
Poezie 2006-03-22 (4370 afişări)
O scrisoare de la Muselim-Selo
:
Poezie 2005-04-28 (13871 afişări)
Oltenii lui Tudor
:
Poezie 2009-10-13 (4563 afişări)
Pașa Hassan
:
Poezie 2005-04-28 (36491 afişări)
Pe langa boi
: Balade si idile - 1891
Poezie 2004-07-13 (24778 afişări)
Pierirea Dacilor
:
Poezie 2010-03-05 (4437 afişări)
Podul lui Traian
:
Poezie 2005-04-28 (5378 afişări)
Poetul
:
Poezie 2005-06-16 (5002 afişări)
Pomul Craciunului
:
Poezie 2002-12-28 (13978 afişări)
Povestea gâștelor
:
Poezie 2005-04-19 (116350 afişări)
Prahova
:
Poezie 2008-11-03 (6165 afişări)
Prutul
:
Poezie 2005-05-03 (5674 afişări)
Raport
: (Luarea Griviței, la 30 august 1877)
Poezie 2009-07-16 (5677 afişări)
Rea de plată
:
Poezie 2005-09-25 (8997 afişări)
Regina Ostrogotilor
:
Poezie 2002-09-23 (10311 afişări)
Rugămintea din urmă
:
Poezie 2011-12-13 (10791 afişări)
Scara
:
Poezie 2006-02-17 (34311 afişări)
Scumpă țară românească
:
Poezie 2009-10-19 (7757 afişări)
Spinul
:
Poezie 2005-04-28 (7657 afişări)
Sulamita
: -nepublicata în volume-
Poezie 2006-06-03 (6497 afişări)
Sus inima
:
Poezie 2009-10-19 (7719 afişări)
Toamna
:
Poezie 2009-09-28 (51297 afişări)
Trei, Doamne, si toti trei!
:
Poezie 2002-12-06 (22506 afişări)
Un basm
:
Poezie 2004-01-06 (10020 afişări)
Unul ca o sută
:
Poezie 2005-06-19 (6668 afişări)
Vara
:
Poezie 2005-04-28 (48937 afişări)
Vestitorii primăverii
: poezii pentru copii
Poezie 2005-06-18 (92885 afişări)
Zobail
:
Poezie 2008-11-03 (5052 afişări)
Pagina: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Texte Recomandate
