Aș vrea să fii cu mine aici, ai putea atinge timpul și locul din care-mi sorb puterea și răbdarea și gândul că sunt…Și-aș vrea ceva, dar nu mai știu ce, căci uneori o iau înaintea gândului, dar e bine că firul ce ne leagă –pe mine și gând- e suficient de…și iar sunt înaintea altui gând…
Tu mai vii ?…Eu alerg prea repede, sau tu mergi prea încet ?…Dar o să-mi spun, că vei ajunge cândva, aici și acest gând ajunge-oriunde și oricand- odată cu eu…
Te rog, nu obosi…Oprește-te uneori, doar cât să-ți reîntregești respirația, un du-te - vino către mine și spune-ți cum să-mi spui ce mi se întâmplă… Ce nume să-i dau ?
Și de ești real, du-mă prin devenire si ajuta-mă …iar și iar…sa fiu…



Februarie, într-un punct...