pe drumul lui
fiecare atinge cele patru dimensiuni
ca o limitare la care este constrâns
visând la lumi paralele și vieți de apoi
uitând că el însuși reprezintă o altă dimensiune
mult mai complexă și mult mai profundă
poate cea pe care o căutăm cu înfrigurare
fiecare în ceilalți

dacă am plonja adânc în noi
atât de adânc încât lumea dinafară să devină doar cer al unei lumi proprii
am descoperi structuri similare ale universului cunoscut
ce remodelează fragmente de infinit pe care altfel nu le-am afla niciodată

pe drumul meu
mă simt legată de ei toți ca de-o structură infinitezimală
ca de un spațiu oniric
lipsit de substanță
pentru că toate cele ce sunt înafara mea
reprezintă doar palide reflexii
ale întregului din mine