Szabó Tibor, 42 de ani, Covasna, șoferul ocolului.

1.

- Am dus un cal la Poianca la observator. A doua zi a fost acoperit cu pământ. La margine era un desiș. Ursul dormea la fundul calului. Era un urs mare, negru. Era la 10 metri de noi. A pufăit spre noi. A sărit sus. I s-a ridicat părul. Apoi a intrat în desiș.

2.

Odată a fost la observator o ursoaică cu doi pui cu guler alb. Au venit și trei șoldani, mistreți de un an și mâncau împreună cu puii de urs, din porumbul pus.

3.

Era o vânătoare colectivă la Lisnău. Au trecut trei urși pe lângă mine. Al patrulea a fugit după mine până la mașină. Abia așteptam să ajung la mașină! A traversat satul, Lisnăul, în fugă. La aceea vânătoare se împușcaseră șase urși. Trei au scăpat. Erau niște vânători italieni.

4.

Am fost în observatorul de la Păpăuți cu Crețu. Deodată auzim că scârțâie ușa de fier, cea exterioară a observatorului. Un pui de urs de doi ani, se cățărase pe ușă și se legăna cu ea.

5.

Nea Rózsa Jóska din Oituz are o poveste mai deosebită. Se prinsese un urs cu un cablu de troliu. L-au chemat pe el. Se tot gândeau cum să-i dea drumul. Pe vremuri erau niște tractoare forestiere, care în spate aveau o prelată, nu ca acuma! S-au gândit să se apropie cu tractorul de urs , astfel să taie cablul și să-i dea drumul. Nea Rózsa s-a urcat pe capotă și se îndeletnicea cu tăiatul cablului. Ursul și-a introdus laba prin prelată în interiorul tractorului. Când a văzut tracturistul laba ursului, a mișcat tractorul și domnul Rózsa din reflex s-a prins de țeava de eșapament, care i-a ars mâna. Cumva apoi au reușit să taie cablul și i-au dat drumul la urs.

6.

Mergem într-o dimineață la observatorul de la Păpăuți și am observat de la distanță că era o ursoaică la troacă. Puii de urs erau pe spatele ei.

7.

Odată la Becsek Mihály ne duceam cu câțiva oameni, printre care era și unul care șchiopăta. Deodată am observat că doi pui de urs se urcau într-un fag. Apare ursoaica și o iau toți oamenii la fugă. Cel șchiop i-a depășit pe toți, era primul, fugea în față!

8.

Odată un mistreț mai slab, de mărime mai mică, mi-a luat știuletele de porumb din mână. Dacă scuturam sacul apărea peste câteva minute! Era cam de 80 de kilograme. Șefului de ocol nu i-a venit să creadă! Apoi am fost și cu el, am scuturat sacul și a apărut mistrețul. Odată a trecut prin apropierea acelui loc, Sinka Gyuszi. Scutura o pungă sau așa ceva, a făcut zgomot și i-a apărut mistrețul. Zice că s-a întors și până în sat a fugit! Locul era mai sus de satul Păpăuți, dinsus de Cărbunerie, unde erau niște arini și un platou, un șes, mai jos de Rei. Kiss Bodor István fost pădurar de vânătoare, zice că era vorba de un mistreț mic, slab,care dormea nu departe în desiș și se învățase cu faptul că se aducea porumb în acel loc și la zgomotul caracteristic al sacului, i se formase reflexul și venea la mâncare, învingându-și frica față de om, pentru că numai așa se putea sătura până apăreau alți mistreți. Șoferul continuă o altă poveste și zice că domnul Baciu a împușcat un lup alaltăieri. I-a luat câinele de lâgă el și i l-a omorât. La Zăbrătău, cum se duce drumul spre Comandău, e și un gater pe acolo, lângă o plantație. Zice că de 50 de ani e paznic de vânătoare, dar așa ceva nu a mai văzut! În stomac a avut doar câteva fire de iarbă. Cu o lună înainte un cioban i-a zis, că se ducea cu toporul și lupii i-au sfâșiat câinele de lângă el. Tremura când s-a întâlnit cu paznicul de vânătoare! Nu i-a venit să creadă!


9.

Eram la observatorul de urși de la Păpăuți cu șeful de ocol. Am închis lacătul și auzim că vine ceva. Eu m-am cățărat repede pe ușa de fier, degeaba i-am zis șefului de ocol să se întoarcă, mi-a zis să tac, să vadă ce e. Era întuneric. Era o scroafă cu purceii.

10.

Odată era niște sfeclă pusă. A venit ursul la sfeclă. Cu cine eram, de după un fag, a aruncat cu o sfeclă în urs. Ce mai lucra ursul! Nu știa de unde a apărut sfecla. Pufăia. Nu ne-a simțit, pentru că vântul bătea de la el spre noi. Era doarla 10 metri.