„Ce te-ar determina să te sinucizi?” și „Care-i modul în care te-ai sinucide?” sunt numai două dintre întrebările testului căruia i-au fost supuși elevii (nume, prenume, sex, vârstă... semnătură) – pentru răspunsuri existând câte patru pătrățele stimulativ/eligibile „subiecților”.
Subiecții?! Păi ei sunt școlarii (copiii!) din Județul Gorj. Inițiatorul: Inspectoratul Școlar. Făcătorii sondajului: patruzeci de psihologi școlari. Operatorii: profesorii.

Ei bine, dacă nu mi-am pierdut eu mințile, atunci înseamnă că infractorii (subiecții) se află sub ancheta Inspectoratului Penal Gorj (nu a celui Școlar!), că acele chestionare au fost gândite de niște psihopați (nu de psihologi școlari) și că inerogatorii/operatorii (profesorii) și-au testat (pe ne-pusă masă!) rezultatele pedagogice într-ale scrierii corecte a X-urilor de prin casetuțele numeroase din pagina testului.

Părinții... păi să zică „merci!”, ori „Dumnezeu cu mila!”.

Alo: „Proiecția copilului”, „Misterul treburilor elucubrației și cercetărilor de orice fel”, „Procurarea de spărgături de parchet în cap”, „Misterul ce se administrează intern”, „Glumivernul României”, „Comisura Larglamentului pricepută în problemele familiei și copiiilor” și, cu drag, „Degajatule Sub-Preș consilier de stat tematic” ce mai faceți? Dormiți?

Uite, eu vă fac o propunere, la grămadă: a) scoateți copiii din Județul Gorj de sub anchetă; b) suspendați Inspectoratul ăla și băgați toți inspectorii pentru 29 de zile în arest preventiv; c) trimiteți psihologii școlari din județul ăla la balamuc; d) supuneți cadrele didactice unui act formal de protest contra unor acte didactice neinspirat comandate de către superiori; e) desființați protecția copilului oriunde dați peste ea; e) e bine să o faceți în cunoștință de cauză, altminteri fac o revoluție cu toți copiii.
Doame ajută!

A, presa să fie dată afară cu șuturi în gură, în cur și pe unde se nimerește pentru că nu a fost în stare să vadă, dincolo de libertatea-i necondiționată, că aici e vorba de niște mari drepturi încălcate, fără a mai vorbi de proceduri.