alerg șchiopătând
toate lucrurile pe care nu ni le-am spus
sunt gata să mă linșeze
vezi tu
nici fuga asta nu e de folos
mi-a zis un prieten
picioarele or să ți se tocească
și o să ajungi mic de tot
nici compresele astea cu litere deocheate
oasele ți se vor îngusta
până când vei deveni doar o adiere
ce flutură paginile romanelor necitite

de-aș putea să-mi scot sufletul când mă doare
i-am spus
la fel ca pe o măsea
de-aș putea să-mi plombez pieptul
și să-mi albesc creierul
nu mi-ar mai trebui toate literele astea
și așa atât de puține
cum naibii să te vindeci cu un alfabet
așa scurt
abia pui de câteva propoziții ce își așteaptă
indiferente rostirea
o frază două nu mai zic