când privesc spre țărmul vechiului
fluviu
cu gene de spumă înghețată
se topesc în oglindă
soarele răsare din stânga
și apune în dreapta
după colțul vremii
oare ne mai așteaptă
o ninsoare
cât timp e cald în suflet
dogoare
să fii copac în curtea unei case
plin de rod
ideal...
este vară în privirile noastre
pe case un fulg de nea
înlăuntru o rodie
sau o floare dintr-un boboc
o boare
omul de zăpadă monument apus
o stea căzătoare
sărbătorind Naștere, viață
măcar căi bătătorite