iubirea e un copil răsfățat
vine când vrea
pleacă doar la insistențele tuturor
ce rămâne mai apoi e un Muscat ieftin
mirosul te face să fugi
te îndepărtezi ca să nu te mai întorci vreodată
departe te gândești la penitență
trebuie cumva să te pedepsești
că ai putut să cazi din nou în plasă
să crezi din nou în iubire
apoi vine iar cu o putere de vrăjitoare albă
te simți beat și hăituit
mai vrei
acum iubirea e un bărbat bine cu un costum Armani
ai face totul pentru ea
trec anii, costumul se tocește
manșetele prind o strălucire murdară
pălăria nu îi mai e la modă
buzunarele de la vestă atârnă a vagabondaj
iubirea e un parizian demodat
știai dintotdeauna că bărbații frumoși nu sunt de încredere
cum ai putut?
de ce nu te-ai oprit?
iei costumul
îl pui într-o ramă să nu mai uiți
acum ai o vârstă
iubirea poate fi orice
nu te mai păcălește
o miroși
se strecoară ușor pe sub ușă
dar ești pregătită
pui o cârpă veche
cum făcea mama când intra curentul
iubirea bate în amiază la geam
îl închizi și tragi liniștită obloanele
te așezi în fotoliul tău preferat
mai ai timp să visezi
apoi bate insistent la ușă
nu deschizi
apoi urcă din tine
o înnăbuși și asculți nemișcată
o vezi
e o femeie în vârstă
frumusețea ei te frapează
nu poți să nu o atingi
te prinde
te învăluie
te ascultă
ești deja pierdută
lasă să vină
amândouă sunteți de acum bătrâne
așa poate e mai bine