Consecvența este dezmembrată de improbabilul ale cărui variabile șubrezesc principiile consecvenței, pe când versatilitatea dă improbabilului tentele schimbării a cărei forță stenică oferă coeziune între curajul de a îndrăzni să-ți schimbi viața în funcție de vocație și inventivitatea care vede în consecvență convingerile și principiile vetuste.
Improbabilul are oferte variabile și fortuite care nu atrag, în schimb de certitudine se folosesc toți cei care preferă transparența acordată la adevăruri într-o viață în care unii au înclinație înspre iluziile înnegurând conștiența, conștiința și viziunea.

Riscul nu are nicio asemănare cu rațiunea care-și face din control metodă și din obiectivare mijloc de a percepe veridic realitatea.
Riscul este detestat de consecvență, stabilitate și tipare care preferă principiile, structurile, sistemele, dogmele și doctrinele și este înglobat de curajul care vede în versatilitate un aliat puternic și care este consubstanțial cu temeritatea, dârzenia și tenacitatea.
Riscul are o dihotomie care îl împarte în câștig și în opusul lui, pierderea, iar curajul are apetență la risc, fiindcă nu ia în considerare decât câștigul, făcând abstracție de pierdere, pe când înțelepciunea evită riscul, fiindcă ia în calcul și posibilitatea pierderii.
Riscul nesupus analizei, anticipării, intuiției devine necontrolat și provoacă anxietate, dezechilibru, agitație și atacuri de panică, fiindcă riscul este înțesat de variabile care conțin hazardul, fortuitul, necunoscutul și experimentarea și este o ipostază a curajului. Atunci când se separă de inconștiență și iraționalitate, riscul eclipsează liniștea, chietudinea și pacea, are o stare de provizorat în care nu știi dacă te-ai acordat la câștig sau la pierdere.
Riscul conține inflorescențe de probabilități și nimic nu este sigur atunci când riscul îți conduce viața.
Unii riscă ca să se simtă bine, căci riscul activează adrenalina, oxitocina și dopamina, care destramă letargia, somnolența, torpoarea și resemnarea.
Riscul pozitivat ne dă senzația invincibilității și impresia că viața cucerește tot și devine insurmontabilă, pe când riscul negativat se acordează la pierderea având similarități cu insuccesele și poate face dintr-un om curajos un om fatalist, căci o pierdere generalizată aduce fatalismul și falimentul în proximitatea vieții.