clipă, tu inimă de tăcere
veacul te vrea, prin sânge te cere,
veșmintele tale de toamnă
'mi-mbracă luminile, doamnă

cuvintele-au tot fost a te scrie
secundă, femeie-a sicrie
și la vii în peniță a crește
frumoasă-n al inimii clește

cât miez mi te-nchipui, clipită
sub coajă de timp făurită,
enigma-ți aștept îndelung

cu apă de stih de mă ung
îmi ești a veciei ispită
dar toamna sub mască mi-e jug