agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 793 .



lumina creşte c-un minut
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanip ]

2022-12-23  |     | 



Bună.Înainte de toate o întrebare domnule Postolache:
-Cum vă simţiţi dumneavoastră în ăst început de zi?
Surprins în plin căscat, uită să clipească şi mă priveşte cu gura căscată lungi clipe. Îşi trece mâna prin părul încâlcit şi mă împunge brusc cu indexul din oglindă:
- Ce ţi-a venit, de când cu dumneavoastră?
- Păi, zic, cap, mâini, picioare, ochi, urechi, nas, gură, aparate vitale, celule hă,hă, cât pentru un întreg univers...
- Da,zice parşiv, şi rahatul ce-ţi pute în maţe, urina ce-ţi umflă băşica... Aşează-te naibii pe tron în curu gol că doar aşa şi acolo eşti domn...
Cu animalul supărat nu-i bine-a te pune aşa că-i fac hatârul...
Uşurat, spălat, bărberit, pieptănat, îmi pare satisfăcut dar, după cum mă priveşte nu prea. Se vrea parcă să fie scutit de blestemul de-a fi legat de trup, mâini, picioare, de maţe şi de atavica-i rămăşiţă de coadă. Banal bob de cafea pe plita vieţii prăjit aproape de ars, se vrea măcinat până la pulberi de gând să fie doar Ioan,aburindă ceaşcă de cafea de gând şi cuvânt din care să bea, din când în când, care şi cum o vrea la popas în iureşul fulminant de secunde...
- Priveşte, îmi zice, priveşte-ţi atent trecătoarea-ţi secundă a vieţii dar nu în ochi, că ei sunt mincinoşi, ci în sex... Rămân perplex. Mă văd ginecolog cu timpul femeie crăcită pe calul bălan ginind la poarta intrării în rai...
- Aberezi, zic, sunt doar grămăjoara de nisip răscolit în care femeia timp ca femela somon agonizând îşi depune secundele icre...
- Şi,şi, mă mână, ce vezi sub pieliţa translucidă după ceaţa de lapţi?
- Apa vieţii-mi tot curge şi curge risipindu-le în aval, doar câte una, ici colo, cu alevinul idee mişcând de care mă prind cu dorul începutului meu în trup de femeie dar acum să mă renasc din cuvât...
- Hei, ca să vezi,zice el mucalit şi-mi întoarce spatele să nu-i citesc pe buze şoaptitele: hai sictir...maestre...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!