Da. Ma Î năspresc. Acesta-i cuvantul pe care il cautam in dictionar, citind fila cu fila.
Nici macar nu mi-a trebuit mult ca sa ma pot defini. Am zabovit la “I ubire”, plina de S peranta. Am cautat in jur cuvinte care sa-i semene, ca traire , sa nu fiu nevoita a rupe filele cu atatea si-atatea cuvinte pline de inteles, pentru ca frazele mele ar fi devenit cu siguranta pustii…Ba, mai mult, am incercat anagramari. M-am straduit ceva timp…
T imp? Nu stiu ce inseamna timp. Dar stiu, in schimb, ce inseamna G esturi. Iar de la D am retinut D aruire. O bsedant. Cu O sunt familiarizata, pentru ca am trisat putin, curioasa fiind ce cuvinte incep cu O.
Intr-o zi cu soare m-am jucat cu: B arbat si F emeie. Oarecum despartite, aceste doua cuvinte s-au regasit in imaginea cu coloane, cu egaluri si stelute, cu
o multime de explicatii si sinonime, cu radacini, cu sufixe si prefixe (0040)
Mi-aduc aminte si zambesc. Toate compunerile mele incepeau cu “E o zi…”.
Sau “era”. Asta, poate, pentru ca toate povestile incep cu “A fost odata…”
Erau sarace compunerile mele, comentariile le invatam pe de rost, pentru ca eu aveam mereu alta interpretare decat cerea programa.
Daca aveam atunci mintea de acum, citeam mai de mult dictionarul si, poate ca as fi reusit sa ajung la ultima litera. Chiar, ia sa deschid acum, dupa ce m-am definit, direct la ultima litera,…. la intamplare…..Z adarnic…Hmmm…
ZADÁRNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) și adverbial Care nu are nici un rost; în zadar; inutil. Așteptare ~că. /zădar + suf. ~ic (DEX).