agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1766 .



Expertiză grafologică
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cvasiliu ]

2006-01-05  |     | 



Odată, cineva m-a tranșat fără drept de apel, privindu-mi semnătura în colțul unui act: “Ești un om comun, cu aspirații înalte!”. În fond eram de acord cu sentința și căutam de mult să mi-o însușesc. I-am aruncat totuși un surâs strâmb, deranjat fiind de ton și am rezistat tentației de a încerca să demonstrez contrariul. Mă provoca: “Uite! Nu este nimic perfect în această semnatura!”; și într-adevăr nu era nimic perfect in acea semnatura ci aveam in fața mai degrabă o mâzgălitură infectă. “Nici ovalul nu este închis complet, iar axa ascuțită este aplecată spre dreapta!”. Asta era! Deci însuși numele îmi trăda mediocritatea: mă cheama Cristian in loc de Ovidiu (de exemplu) și de aceea nu puteam face ovaluri perfecte iar V-ul din nume mă obliga să mă aplec spre dreapta. Și mai ales: “Ai înghesuit semnatura în colțul din stânga jos: ești un om retras, molatic, încet, speriat de societate”. A fost suficentă doza de cinism încasată și am oprit tavălugul înainte de a mă face una cu pământul: “Sau poate m-am retras cu semnatura în josul foii pentru a putea păstra în mijloc loc suficent pentru ceea ce am de spus”. Și atunci m-am convins că analiza grafologică nu este o știință exactă: ”Da! Se poate!”- a mărturisit reflexiv. “Deci se poate ca ascuțitul V, ce străpunge ovalul, să fie centrul falic al universului meu iar ovalul neînchis, imperfect să simbolizeze veșnica și obsesiva căutare a absolutului, a simetriei, a elementului feminin ce mă primește; un act divin, neîmplinit, o topire parțială a energiilor , păstrând însă suficentă pentru explozii ulterioare”. Din modestie am închis perorația in cap. “Esti un poet!”. “Da! Se poate!”.
Semnatura: CV

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!