pentru că ai găsit ușile și ferestrele bătute in cuie
te-ai cățărat pe acoperiș și ai intrat prin horn
cărînd in spate un sac plin cu intenții bune
te-ai prăbușit peste rezoluția mea de an nou
ai facut-o țăndări. Un tunet dar tu
rîzi amuzat de clinchetul cioburilor și
torni glazură peste ele, peste mine, in mine
dulce stupefiere
tu nu pari să remarci și
aprinzi ghirlande, focuri de artificii
faci vînt camerei ca unui carusel
inregistrez in fericita stare de șoc că
mă săruți jucăuș pe obrazul zaharisit
și dispari lăsînd in urma ta

arsuri gastrice si acizi să-mi sape
văgăuni in măsele



n-ai priceput că se cade să intri incetișor,
in timp ce dorm. să-mi admiri rezoluția sclipitoare
să mă lauzi și să lași un cadou
un semn discret. o acadea in buzunar.
să mă întreb dacă a fost un vis sau dacă
mai exiști și să decid in favoarea
primei variante.