agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-27 | | uneori cuvintele sună alb; ceea ce părea a fi de domeniul semanticii s-a dovedit pură evocare din memorie: nu citim o frază doar pentru că este corectă din punct de vedere gramatical, ci pentru că dorim a ști unde s-a oprit săgeata cuvântului care, izbucnind din mijlocul unei fraze, a poposit la nivelul percepțiilor vizuale spre a ne face să credem că suntem ținta unui gând; *** aici: un spațiu alb, nepermis de alb în acest timp al “ripostelor politice, mediatice sau de altă natură”...dominate de sloganul "bineînțeles că eu hotărăsc, decid, aleg..în numele celor care m-au votat"! comedie sau tragedie? nu, doar viața reală, așa cum este ea; am impresia unui timp pierdut; mai bine visez... *** a vorbi despre semantică înseamnă a așeza la baza vorbirii un cuvânt suprem, dominant. în opinia mea: "comunicarea"; consider că acesta este cheia înțelegerii de sine, în încercarea de a înțelege lumea; * înțelegerea lumii nu este posibilă fără înțelegerea divinității; prin urmare suntem mereu prizonierii propriilor noastre limite gnoseologice: neputința cunoașterii de Dumnezeu este dată de imposibila cunoaștere de sine sau, cel puțin, de nerostirea acestei cunoașteri în termenii săi de absolut; * poate cineva să ne spună că a găsit "cheia" adevărului absolut? nu! asta ar fi sinonim cu a admite faptul că există doar o singură reprezentare a lumii și că aceea aparține doar subiectului cunoscător; concret: fiecare își creează o "lume proprie" în care se retrage fugind de realitate sau din care evadează atunci când nu acceptă compromisul; * din întamplare, o dimineață de ianuarie; ce (de)lume! (azi) 27 ianuarie 2008 a.d. ora 09:47 gânduri coincidente; mi se par firești, uneori; neîntămplător, duminica orbului din Ierihon: "Isuse, fiul lui David, ai milă..." (Luca 18:38); toți suntem orbi...întâmplător, în cele 364 sau 365 de zile ale fiecărui an ! * credința: ușa deschisă fiului lui David; * mă simt bine când scriu, adesea însă mi-e teamă de cel care citește; până unde va merge îndoiala/neîncrederea mea în spațiul lăsat liber metaforei? cred că ideile sunt policrome; altfel nu mi-aș putea explica polisemantismul. a(micron) * fiecare om este un univers; a se face deosebirea între universul fizic și cel spiritual; *** Erasmus: divulgăm "pseudo-logica sofiștilor gâlcevitori"...care se sfădesc cu îndârjire dar care de multe ori pierd din vedere logica însăși; * (eu) imi imaginez o călăttorie prin viață, la capătul ei...un indicator pe care scrie: "aici sfârșete primul Univers, cel fizic...dincolo de acesta începe cel de-al doilea Univers: TU ÎNSUÞI"; este greu să stabilim relația dintre cele două universuri atunci când separăm corpul de suflet. cele două universuri se află unul în celălalt, simbiotic legate prin taina cunoașterii de sine; *** azi, cumpăna dintre zi și noapte...( ianuarie ), oare de ce mă apasă atât de greu gerul iernii; a(punct) * meritul meu este că încerc să acced spre mine însămi, privind spre lume. deseori.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate