Nu-l mai mulțumesc gesturile firești
ca și când toată viața mea ar trebui să fie
un șir de giumbușlucuri tâmpite
pentru un public mofturos.

De azi nu te mai privesc, nu e necesar.
Dimineața asta e nota de subsol
a unei povești la jumătatea căreia am adormit.
Notele de subsol nu le citește nimeni,
poate câteodată autorul.
În ultimul nostru pat
ultima noastră dezbrăcare
e ca înainte
de un control medical amănunțit
iar eu nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreodată
să fac dragoste în miros de faianță și de moarte.

Mai stăm încă puțin sub pătura lui
care nu ne acoperă niciodată picioarele
încă puțin ne refuzăm fără explicații.
Trupurile noastre sunt un fermoar stricat.