agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-12 | |
Oamenii mari, cei care nu pot avea copii se duc prin orfelinate si-si iau cate un copil, doi de suflet...Oamenii mici, copiii cei fără părinti nu prea au unde să se ducă să-si infieze un parinte, sau chir doi asa cum isi doresc...
Rudele ti le dă Dumnezeu... Dar dacă o dată date - rudele astea numite mamă si tată o iau razna si se duc care incotro, si rămai singur pe-un țărm de singurătate? Ce faci? Tu, copil fiind, incotro s-o iei? N-ai discernamant, n-ai de nici unele... sufleteste vorbind... Si fără de iubire, fără rudele alea date de Dumnezeu, rămai ca un pui de cuc in cuibul vieții... Si-i greu, s-o iei pieptis... si nu-s orfelinate de parinti care asteapta sa-i iei acasă... Sunt niste azile de bătrani... dar cine te poate ajuta sa infiezi măcar un bunic? Un bunic sau o bunică dintre acei bunici orfani de copii? Rudele ti le dă Dumnezeu... Da ce faci cand rudele astea o iau razna si te lasă de izbeliste pe un țărm de singurătate? Ce faci?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate